Urmând exemplul comuniştilor înainte... Tot înainte!

Tinerii din organizaţiile UTC ale PSD s-au întâlnit, la sfârşitul săptămânii trecute, în staţiunea Geoagiu Băi la cea de-a patra ediţie a şcolii politice neo - UTC. Tinerii au fost onoraţi de prezenţa preşedintelui partidului tovarăşul Victor Ponta şi secretarul general tovarăşul Liviu Dragnea. Din păcate ceea ce s-a vrut a fi un serios seminar politic menit să întărească educaţie tineretului pentru muncă şi viaţă şi gândirea politică a rezervei de cadre a partidului s-a transformat într-o întâlnire relaxantă, bazată pe bancuri la adresa conducerii ţării, dar şi la acuze împotriva puterii de stat.

Ponta le-a transmis minerilor încă odată mulţumirile lui Iliescu

Tovarăşul Victor Ponta, preşedintele PSD şi marionetă a fostului activist de partid Ion Iliescu, a declarat, sâmbătă, la Petroşani, că PSD a dovedit, prin acţiunile desfăşurate pe 1 Mai, că este partid de stânga, el precizând că nu mai este interesat de UNPR şi că „fripturişti” vor fi în toate partidele şi generaţiile. Crearea unei alternative la partidul unic pe partea stângă a eşicherului politc prin înfiinţarea UNPR l-a scos din sărite pe tovarăşul Ponta dar acesta, ca un demn elev al şcolii superioare PCR prin intermediarul Ion Iliescu a reuşit să pară dezinteresat de subiect.

Liberalii hunedoreni în „zodia” lui Panţuru Viorel

- Mircea Moloţ şi-a dezvăluit relaţiile cu Securitatea - 

„Nu am fost colaborator al Securităţii.” a afirmat Mircea Moloţ, Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi al liberalilor hunedoreni într-o conferinţă de presă susţinută ieri.  În sprijinul afirmaţiei sale Moloţ a prezentat Decizia emisă în 2007 de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) care atestă că „nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste”, dar şi o serie de caracterizări deosebit de favorabile făcute de ofiţeri ai Securităţii cu care a colaborat. Conform actelor prezentate de liderul liberalilor, acesta a fost racolat de mai multe ori de către agenţii Securităţii, prima dată chiar în timpul liceului. Cu toate astea în mod misterios Moloţ a prezentat un document prin care era atestat faptul că nu a colaborat cu „poliţia politică” şi nu cu Securitatea.

A „colaborat” de două ori

Documentul a fost emis de către CNSAS în urma contestării deciziei dată anterior de către instituţie prin care se stabilea că Moloţ a fost colaborator al Securităţii. Din document rezultă că în relaţiile lui Mircea Moloţ cu Securitatea au existat două perioade, respectiv 1967 – 1969 şi 1974 – 1977. Astfel, în 1967 pe vremea când era în liceu Moloţ a fost recrutat
în calitate de colaborator deoarece „(...) organele noastre nu dispun de agentură de profilacţie (...) cu atât mai mult că în cadrul liceului „A. Vlaicu” (din Orăştie –n.red.) au avut loc o serie de aspecte negative (...) pentru a recunoaşte şi preveni la timp util orice acţiune de influenţare sau atragere a elevilor la acţiuni ostile regimului socialist din ţara noastră, sub orice formă ar fi ea”. Moloţ susţine că în dosar nu există nici o notă informativă din această perioadă. Preşedintele Consiliului Judeţean afirmă că nu a fost recrutat, nu a fost contactat de nimeni, nu a dat nici un fel de informaţii şi că nici măcar nu ştia în acea perioadă că figurează drept colaborator. Legătura cu Securitatea au încetat în 1977 deoarece actualul preşedinte al Consiliului Judeţean terminase liceul.

Moloţ riscă excluderea din partid

Conform unor surse din conducerea centrală a PNL, preşedintele organizaţiei judeţene Hunedoara, Mircea Moloţ riscă să fie exclus din partid. Istoricul  Marius Oprea a cerut oficial sudierea dosarului aflat la CNSAS şi a altor documente care nu au fost analizate în momentul în care a fost dată soluţia  de necolaborare cu poliţia politică. În arhivele CNSAS se află un dosar recent declasificat cu numărul Z8738/CNSAS/2004 care se referă la activitatea informativă a lui Mircea Moloţ. Se pare că documentele din acest dosar nu au fost luate în consideraţie de către membrii CNSAS în momentul în care au admis contestaţia preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara şi au infirmat decizia iniţială de „colaborartor al Securităţii”. În aceste condiţii faptele săvârşite în trecut de Mircea Moloţ se încadrează în condiţiile de excludere din partid prevăzute de Statutul PNL, cap. III, art. 18 lit. „e”: „Sancţiunea excluderii unui membru din Partidul Naţional Liberal se poate aplica în una din următoarele situaţii: (…) dacă persoana în cauză a fost dovedită ca fiind colaborator, informator sau ofiţer al fostei Securităţi”.

Nume conspirativ: PANŢURU VIOREL

Cea de-a doua perioadă de colaborare a fost mai consistentă. Astfel, la 29.01.1974, Mircea Moloţ a fost reactivat în calitate de colaborator cu numele conspirativ „Panţuru Viorel” deoarece „în rândul cadrelor didactice din Grupul Şcolar CSH se impune completarea reţelei informative (...)”. Din această perioadă sunt cuprinse în dosar mai multe documente. Astfel, există o notă olografă în care „colaboratorul” enumeră persoanele despre care poate oferi relaţii. În 20.04.1974 Mircea Moloţ a fost „avansat” printr-un raport cu propunere de trecere în categoria „informatorilor”. O activitate mai intensă este sugerată pentru perioada satisfacerii stagiului militar în 1975. În caracterizarea activităţii din această perioadă se arată că „în această perioadă el a desfăşurat o activitate informativă utilă, semnalând la timp deficienţele din evidenţa, păstrarea şi paza documentelor secrete, armamentului muniţiei şi substanţelor toxice de luptă, a informat despre comentariile ce se purtau cu privire la evenimentele interne şi externe, aspecte negative care influenţau starea de spirit (...) a unităţii”. O notă de caracterizare a informatorului Panţuru Viorel din 1977 arată că „pe perioada cât a activat ca informator a desfăşurat o activitate utilă organelor noastre, furnizându-ne materiale valoroase în legătură cu starea de spirit din cadrul Grupului Şcolar CSH.

„Nu-mi mai aduc aminte numele”

Dintre toate documentele aflate în dosar Mircea Moloţ recunoaşte ca aparţinându-i doar o notă informativă dactilografiată şi semnată, datată la 25.04.1974, prin care sursa informează despre o persoană aflată în supraveghere informativă generală că „a fost internat şi operat (...) şi că este în concediu medical”. Ca şi alte persoane aflate în situaţia sa, Mircea Moloţ nu-şi mai aduce aminte numele celui turnat. Potrivit lui Moloţ, toate celelalte materiale nu au fost „emanate” de el, ci sunt rodul „fanteziei” securiştilor. Cu o zi în urmă istoricul Marius Oprea confirmase într-adevăr că mapa cu notele informative lipseşte de la dosar. În baza acestor date, CNSAS „şi-a dat cu stângul în dreptul”, admiţând contestaţia formulată de Mircea Moloţ şi confirmând, nuanţat, că acesta nu a fost colaborator al poliţiei politice nu şi al Securităţii.

„Nu mă simt vinovat”

Mircea Moloţ nu regretă legăturile sale cu Securitatea. „Nu mă simt vinovat deloc de ceea ce am făcut. Sunt convins că şi astăzi atât Poliţia cât şi SRI –ul sau toate serviciile de informaţii lucrează la fel.”, spune Moloţ. Deşi Marius Oprea a afirmat că între timp la dosarul lui Mircea Moloţ s-ar putea să se fi adăugat noi documente, preşedintele Consiliului Judeţean neagă această posibilitate „Eu zic că nu este posibil pentru că altfel n-aş sta preşedinte al Consiliului Judeţean dacă aş şti că am aşa ceva şi l-aş ruga pe domnul MariusOprea dacă are aceste documente să vină cu ele, dar nu cu poveşti. ”. În acest context Moloţ a afirmat că îl va da în judecată pe istoric pentru calomnie.

„I-am urat sănătate, lui familiei şi copiilor”

Mircea Moloţ este convins că manifestarea organizată marţi a fost „regizată” la iniţiativa primarului Mircia Munteanu. „I-am dat un telefon domnului Munteanu şi l-am întrebat dacă în această noapte care a trecut a dormit bine, liniştit, mulţumit pentru faptele măreţe pe care le-a făcut. Mircea, te salut, să-ţi dea Dumnezeu sănătate şi ţie şi familiei, copiilor,părinţilor, la toţi!”. Moloţ afirmă că această campanie de prezentare a sa ca „informator” al securităţii a debutat din momentul depunerii candidaturii la şefia PNL Hunedoara. Potrivit lui Moloţ, primarul Devei a încercat să-l discrediteze în mai multe rânduri, colportând însă informaţii trunchiate. „Faptul că nu am reacţionat dur nu înseamnă că îl încurajez pe Mircia Munteanu. Eu fac însă politica „bunului simţ”.

Partidul ştia despre legăturile lui Moloţ cu Securitatea

Preşedintele Consiliului Judeţean afirmă că atât conducerea centrală a PNL cât şi membri PNL din judeţ ştiau despre legăturile pe care le-a avut cu Securitatea, pentru că le-a pus la dispoziţie decizia CNSAS. „Am adunat la Călan pe toţi cei care mă susţineau în demersurile mele pentru a deveni preşedintele partidului. Şi am spus, ăsta sunt, dacă credeţi că este un impediment îmi retrag candidatura. Răspunsul îl aveţi prin fapte: sunt preşedintele ales al filialei Hunedoara.”. Pentru a aplana conflictul din interiorul partidului, Moloţ a afirmat că este dispus să-şi dea demisia din Biroul Municipal şi la fel vor proceda şi alţi liberali pentru a-i da posibilitatea lui Mircia Muntean să-şi aleagă echipa cu care vrea să lucreze. Condiţia este redobândirea postului de viceprimar al Devei pierdut prin înlocuirea lui Florin Oancea cu Corina Oprişiu de la PD-L. Dacă acest obiectiv va fi îndeplinit, se va renunţa chiar şi la excluderea din partid a consilierilor liberali decisă cu câteva zile în urmă. Moloţ a mai afirmat că preşedintele PNL, Crin Antonescu este aşteptat să vină în judeţ săptămâna viitoare.
 

Nicolae Grecu

Remorca PC caută cap-tractor PNL şi PSD

Oferta Partidului Conservator sună mai degrabă a anunţ de mică publicitate decât a demers politic serios. Petru Mărginean crede că singura şansă a partidelor de opoziţie la primăriile judeţului este aceea de a susţine candidaţii comuni la viitoarele alegerile locale. Şefii partidelor vizate s-au abţinut cu greu să nu trateze – scuzaţi! – la mişto oferta liderului conservator. Mai sunt doi ani până la alegerile locale, dar conservatorii hunedoreni se tem că democrat-liberalii vor câştiga primăriile din judeţ. Petru Mărginean susţine că influenţa membrilor PD-L asupra hunedorenilor este atât de mare, încât ar putea determina electoratul să coloreze judeţul în portocaliu. „Consider că, cea mai viabilă soluţie pentru ca PD-L să nu câştige fotoliile de primar din judeţ este ca, la fiecare primărie, să existe un singur candidat susţinut de PSD, PC şi PNL.

Scump domnilor… scump!

Hunedorenii trăiesc foarte bine, dar numai prin reprezentanţii lor. Cei opt deputaţi din judeţul Hunedoara primesc lunar în total 228.753 de lei. În această sumă sunt incluse toate facilităţile la care au dreptul „aleşii poporului”: indemnizaţie, cheltuieli de cazare, transport şi diurnă, precum şi costurile de întreţinere a cabinetului parlamentar şi de salarizare a personalului angajat în acesta. În medie, un deputat hunedorean ia leafa a 47 de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. Somnul în Camera Deputaţilor se plăteşte foarte bine.

Poluare cu pulberi politice

Petru Mărginean s-a lansat într-o serie de declaraţii acuzatoare fără să îşi argumenteze sau să susţină cu probe afirmaţiile. Liderul PC Hunedoara a vorbit despre un viitor faliment fraudulos la Termocentrala Mintia. De asemenea, Mărginean îl acuză şi pe şeful Gărzii de Mediu că acoperă poluările provocate intenţionat de şefii Termocentralei. În replică cei acuzaţi spun că şeful conservatorilor este fie iresponsabil, fie analfabet în materie de management. Incidentul privind poluarea cu pulberi provocată de Termocentrala Mintia a fost trecut în planul declaraţiilor politice. Liderul conservatorilor hunedoreni susţine că Termocentrala Mintia poluează din cauza indiferenţei de care dau dovadă şefii acestei firme.

Florin Oancea a fost sacrificat la abator

Florin Oancea, viceprimarul Devei schimbat din funcţie la sfârşitul săptămâni trecute, a făcut o „lăcrămaţie” publică, în faţa presei povestind într-o conferinţă de presă cum a luat-o în barbă de la primarul Mircia Muntean. Fostul „secund” al primarului Devei şi-a exprimat public indignarea faţă de alianţa consilierilor PD-L cu primarul Mircia Muntean, susţinând că întâlnirea dintre consilierii care formează actualmente majoritatea în legislativul local, în care s-a decis „decapitarea” sa  a avut loc într-un abator. Oancea consideră că demiterea sa este abuzivă din mai multe motive. Unul dintre acestea este faptul că schimbarea sa din funcţie a fost hotărâtă într-o şedinţă de îndată a consiliului local, iar astfel de decizii se supun la vot în şedinţele ordinare. O altă neregulă ar fi expunerea de motive prezentată de primarul Mircia Muntean în care este specificat că demiterea sa survine datorită disensiunilor care au fost create în cadrul Consiliului Local începând cu luna ianuarie şi care au dus la funcţionarea defectuoasă a autorităţii publice. Conform lui Mircia Muntean, a fost afectată buna colaborare între primar, viceprimari şi Consiliul local. „Într-o ţară democratică aceste motive nu sunt concludente. Ce rost mai are atunci opoziţia dacă se votează tot ce propune primarul? Dacă m-am opus câtorva proiecte în care Mircia Muntean avea interes propriu financiar asta nu înseamnă că m-am opus tuturor proiectelor de investiţii în folosul comunităţii aşa cum susţine primarul”, a declarat Florin Oancea. În baza acestor motive fostul viceprima intenţionează acţioneze Consiliul Local Deva în contencios administrativ.

Fostul viceprimar a fost lăsat la greu de colegii de partid
În lupta cu primarul Devei, Florin Oancea susţine că nu a avut posibilitatea de a se apăra, nici la nivel judeţean şi nici în Biroul Politic Central. Potrivit spuselor fostului viceprimar  membrii Biroului Politic Judeţean nu i-au acordat posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. Nici la nivel central Florin Oancea a avut parte de sprijinul aşteptat, nefiind invitat la întâlnirea în care Mircia Muntean a expus motivele demiterii sale din funcţie şi excluderea din partid. „Mă aşteptam ca membrii din Biroul Judeţean să aibă o judecată dreaptă şi speram să beneficiez de sprijin. Nici în Biroul Politic Central nu m-am putut apăra de minciunile şi calomniile lui Mircia Muntean deoarece nu am fost invitat”.

„Consilierii PD-L sunt nişte oportunişti!” 
Fostul viceprimar consideră, atât numirea în funcţia de viceprimar a Corinei Oprişiu cât şi alianţa dintre consilierii PD-L şi cei PNL, ca fiind o refacere a cooperativei de vot a edilului cu ajutorul căreia vor putea trece toate proiectele „dubioase” ale lui Mircia Muntean. De asemenea, Florin Oancea consideră că a fost „vândut” şi de colegii săi din Consiliul Local care s-au aliat împotriva sa în favoarea celor de la PD-L. Sigurele persoane care s-au împotrivit demiterii sale au fost aleşii PSD. „Mircia Muntean m-a acuzat că ţineam şedinţe în crâşme cu consilierii locali. Vreau să vă spun că decapitarea mea s-a decis la abator. Au fost chemaţi toţi consilierii la Agrocompany  ca să susţină echipa de fotbal Mureşul. Acolo au pus la cale totul, iar consilierii PD-L care sunt nişte oportunişti au fost de acord cu primarul. Li s-a pus pe tavă de către liberali o funcţie la care cu câteva zile înainte nici nu sperau. Mircia Muntean doreşte monopol în Consiliul Local.”, a spus Florin Oancea. În replică actualul viceprimar, Corina Oprişiu susţine că a acceptat postul de viceprimar pentru că, practic, Consiliul Local era blocat şi exista riscul ca nici o hotărâre importantă pentru comunitate să numai treacă.

Pregătit şi pentru varianta excluderii din partid
Dacă pe viitor va rămâne consilier local Florin Oancea promite să monitorizeze toate proiectele de investiţii pe care primarul Devei le va propune. De asemenea, promite să urmărească dacă proiecte precum: concesionarea parcărilor publice, majorarea tarifelor de salubritate sau rezilierea contractului de închiriere pentru clădirea de birouri, care nu au primit vot favorabil în şedinţele Consiliului Local vor fi readuse pe ordinea de zi. Totodată Florin Oancea este de părere că demiterea lui din funcţie este doar începutul unui lung şir de scandaluri în care atacurile din partea primarului devean la adresa lui Mircea Moloţ şi Bogdan Ţâmpău nu vor înceta. Având în vedere posibilitatea excluderii sale din partid, Florin Oancea promite că va rămâne loial ideilor liberale iar pentru alegerile locale din 2012 intenţionează să candideze la funcţia de primar al Devei în calitate de independent. „Am
sentimentul că s-a făcut o înţelegere la nivel central unde s-a hotărât sacrificarea mea. Nu este decât începutul unui lung şir de alte scandaluri. Voi ataca hotărârea lor în instanţă şi sunt convins că voi revenii în funcţia de viceprimar”, a conchis Florin Oancea.

„Gestul nostru nu a fost nici pe departe unul oportunist. Câteva luni cât a durat
războiul intern din PNL, între Mircia Muntean şi Florin Oancea, Consiliul Local practic devenise nefuncţional. Pe noi nu ne interesează luptele dintre fracţiunile liberale, dar ne interesează proiectele comunitare importante pentru locuitorii Devei, pe care nu le puteam subordona intereselor politice ale grupărilor rivale din PNL. Asta nu înseamnă că ne facem „preş” la picioarele primarului. Vom vota, ca şi până acum, pentru toate acele proiecte pe care le vom considera bune pentru Deva şi împotriva acelor hotărâri prin care vor fi promovate interese contrare cu cele ale comunităţii.” (Viceprimarul municipiului Deva, Corina Oprişiu)

„Eu nu l-am vândut pe Oancea. Asta se întâmplă când eşti mic la nivel central. Acelaşi lucru l-am păţit şi eu cu Ruşanu şi Moloţ. Atunci el a trecut de cealaltă parte, care avea puterea.” (Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean). 

Irina Năstase

Noi oportunităţi de formare profesională pentru tinerii din mediul rural

Tinerii din mediul rural vor fi pregătiţi profesional într-un telecentru dotat cu aparatură de ultima generaţie. Proiectul „Noi oportunităţi de ocupare în mediul rural prin telework” este derulat şi în judeţul Hunedoara, prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţelor de Muncă (AJOFM) Hunedoara.

          Primul „Telework”, din judeţul Hunedoara a fost inaugurat ieri în comuna Ilia. Telecentrul este dotat cu tehnică IT de ultimă generaţie. Pe lângă mobilierul aferent centrul este dotat cu optsprezece calculatoare performante, trei imprimante laser alb-negru, o imprimantă laser color, un multifuncţional A3, centrală telefonică, cincsprezece aparate telefonice, sistem de alarmă, mini-laptop pentru lector, videoproiector şi ecran de proiecţie, precum şi alte obiecte de inventar indispensabile pentru buna fucnţionare a acestuia. Primarul comunei Ilia, Marius Omotă a sprijinit acest proiect oferind un spaţiu din clădirea primăriei pentru implementarea programului. Proiectul „Noi oportunităţi de ocupare în mediul rural prin telework” a fost realizat în premieră de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă din judeţul Harghita, în parteneriat cu agenţii din cinci judeţe printre care şi Hunedoara. Valoarea proiectului se ridică la 10.341.600 Ron şi este susţinută din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane „Investeşte în oameni”. Datorită acestui program au fost deschise unsprezece astfel de telecentre în şase judeţe din ţară.

Cursuri gratuite pentru tinerii din mediul rural
          Principalul obiectiv al programului, este facilitarea încadrării în câmpul muncii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi condiţilor de muncă a tinerilor din mediul rural. Un număr de 792 de tineri care locuiesc la sate vor fi înscrişi în acest program. Acestia vor beneficia de participare gratuită la cursurile de formare profesională care facilitează accesul la un loc de muncă în domenii precum operare calculator, web design, limbi străine, comunicare sau contabilitate. De asemenea tinerilor li se oferă posibilitatea de a lucra în localitatea de reşedinţă, în domenii non-agricole pentru firme din alte zone ale ţării, în cadrul telecentrului, utilizând infrastructura acestuia. De altfel tinerii vor participa la vizite de studiu în Italia pentru asigurarea schimbului de bune practici în ceea ce priveşte telemunca.

Munca la distanță, un beneficiu pentru tinerii cursanți
          Din judeţul Hunedoara, 81 de tineri cu domiciliul în mediul rural vor beneficia de pregătire sub formă de iniţiere sau perfecţionare în nouă domenii: Contabil, Designer pagini web, limba engleză, operator introducere, validare date, asistent relaţii publice şi comunicare, operator calculator electronic şi reţele (telematică), operator vânzări prin telefon (telemarketing), competenţe atreprenoriale, limba italiană. Cei 81 de cursanţi hunedoreni vor fi împărţiţi în trei serii a câte 27 de participanţi. Fiecare modul va avea 120 de ore ceea ce asigură un total de formare profesională de 1080 de ore. În cadrul telecentrelor activitatea profesională va fi organizată şi monitorizată de partenerul acestui proiect Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. După absolvirea modulelor de formare profesională tinerii vor putea fi încadraţi cu sprijinul activ al AJOFM Hunedoara în cadrul unor companii care intenţionează să angajeze personal în regim de muncă la distanţă (telemuncă). Pe teritoriul judeţului Hunedoara se intenţionează angajarea a minim cincisprezece persoane, după finalizarea proiectului.

Irina Năstase

Dezvoltarea turistică este prioritatea comunei Rîu de Mori

Promovarea turismului este una din principalele priorităţi de pe agenda primarului Niculiţă Mang din Rîu de Mori. Comuna de la poalele Retezatului, una dintre cele mai întinse comune din Ţara Haţegului, are numeroase obiective turistice. Pentru atragerea turiştilor şi dezvoltarea zonei, primarul comunei se va folosi de finanţare externă.

Un prim pas pentru dezvoltarea turismului şi atragerea turiştilor în comună îl constituie înfiinţarea unui centru de informare. Proiectul implică o colaborare între administraţia locală şi pensiunile aflate pe raza comunei. Sediul centrului va fi amplasat chiar în faţa primăriei Rîu de Mori. Centrul de informare va furniza turiştilor informaţiile despre locurile de cazare disponibile la cabanele din zonă, traseele turistice care pot fi parcurse, precum şi despre toate obiectivele turistice din comună. De altfel, la centru vor putea fi găsite pliante, imagini şi hărţi cu trasee turistice montane. Tot în incinta centrului de informare va fi amenajat şi un muzeu. Niculiţă Mang, primarul comunei Rîu de Mori, intenţionează să amenajeze un spaţiu în care să fie expuse obiecte tradiţionale. Amenajarea muzeului are ca scop promovarea datinilor strămoşeşti, precum şi transmiterea acestora tinerei generaţii. Proiectul, fiind printre puţinele de acest gen din judeţ, are şanse mari de a obţine finanţare.

Tot pentru dezvoltarea turismului primarul Niculiţă Mang doreşte transformarea zonei de agrement Râuşor în staţiune montană. „O speranţă mare pentru dezvoltarea turismului este atragerea unei firme competitoare pentru amenajarea unor pârtii de schi. Această zonă are un potenţial foarte mare. De asemenea, există posibilitatea de amenajare a cel puţin două pârtii. Iarna când este zăpadă în zonă vin mulţi turişti, iar în perioada verii cabanele şi pensiunile nu fac faţă la numărul mare de turişti care caută cazare”, a spus Niculiţă Mang.

Proiect îndrăzneţ pentru energie solară

Un alt proiect îndrăzneţ care va fi demarat de edilul comunei Rîu de Mori, în colaborare cu administraţia locală a comunelor din Ţara Haţegului este amenajarea unui parc energetic cu panouri solare. Proiectul va beneficia de finanţare din fonduri europene. În prezent se lucrează la întocmirea documentaţiei necesare pentru depunerea proiectului. Odată cu finalizarea proiectului va fi asigurat iluminatul public în comune Rîu de Mori, precum şi în comunele asociate. Parcul energetic va fi amplasat pe un teren din comuna General Berthelot. „În asociaţie cu alte comune din Ţara Haţegului vrem să depunem acest proiect european. Este un proiect interesant şi am fost de acord să participăm şi noi. Din fonduri proprii contribuim deocamdată cu sumele necesare pentru consultanţă. Când va fi gata, va fi acoperit gratuit iluminatul public din comuna noastră şi celelalte comune asociate la proiect”, a menţionat Niculiţă Mang, primarul comunei Rîu de Mori.

Investiţiile în infrastructură vor fi continuate

Investiţiile importante care s-au realizat pe parcursul anului trecut, vor avea continuitate şi în 2010. Prin fondurile alocate de Ministerul Mediului satele Suseni, Rîu de Mori, Ostrovel şi Brazi vor avea reţea de canalizare şi alimentare cu apă. De asemenea, locuitorii din Valea Dâlji vor avea în acest an apă la robinet. Lucrările la reţeaua de canalizare din satele Clopotiva, Ostrovul Mare şi Ostrovul Mic, precum şi lucrările la tronsonul de drum dintre satele Barazi şi Bălan, vor fi demarate. În prezent fondurile pentru realizarea investiţiei sunt blocate de contestaţiile depuse de participanţii la licitaţie. „Luna aceasta se vor încheia procesele. S-au terminat toatele căile de atac în justiţie. Când va fi pronunţată hotărârea judecătorească în sfârşit vom putea începe lucrările”, a spus Niculiţă Mang.

Buget insuficient pentru ajutoarele sociale

După sărbătorile pascale se vor continua lucrările la căminul cultural din Ohaba Sighişei. Construcţia căminului este susţinută din fondurile proprii ale primăriei. Mai trebuiesc executate lucrările de finisaj. O problemă cu care se confruntă primarul din comuna Râu de Mori este lipsa fondurilor pentru ajutoarele sociale. Pentru anul trecut a fost necesară suma de 255.000 de lei la plata ajutoarele sociale şi a asistenţilor persoanelor cu handicap. Pentru anul în curs primăria nu a primit decât 170.000 de lei. „Suma de bani pe care am primit-o nu este suficientă. Mai avem nevoie de 85.000 de lei. În plus avem restanţă de plată pe ultimele luni ale anului trecut. Dacă le acoperim banii ne vor ajunge până în luna iulie a acestui ani. Ceea ce este şi mai grav este că nu ne permite legea să facem rectificare de buget şi să alocăm fonduri din altă parte”, a spus Niculiţă Mang.

Irina Năstase

Fiscul a colectat mai mulţi bani pentru buget

În cadrul inspecţiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de către contribuabili a reglementărilor legale privind stabilirea, evidenţierea declararea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor datorate bugetului general consolidat.

De asemenea, s-a urmărit realitatea şi legalitatea operaţiunilor pentru care agenţii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adăugată. În această perioada au fost soluţionate un număr de 102 solicitări de rambursare/restituire a taxei pe valoare adăugată.

Din suma solicitată la rambursare/restituire în valoare de 3.196 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 2.296 mii lei şi s-a respins suma de 900 mii lei.

La nivelul judeţului, rezultatele înregistrate urmare verificărilor efectuate la persoane juridice se concretizează în atragerea la bugetul de stat a unor venituri suplimentare în sumă totală de 16.414 mii lei.

Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în luna februarie 2010 (16.414 mii lei) cu realizările lunii februarie 2009 (11.250 mii lei), se constată că înregistrăm o creştere a valorii acestui indicator cu 46%.

La contribuabili persoane fizice s-au efectuat un număr de 119 acţiuni de control, rezultatele acestor acţiuni fiind concretizate în stabilirea unor venituri suplimentare în sumă totală de 129 mii lei reprezentând diferenţe de impozite şi taxe, accesorii şi amenzi.

Maria Bulz

Banul public aruncat în „vânt” sau când „ochiul dracului” devine al primarului

În truda lor continuă, cu gândul la binele comunităţilor pe care le păstoresc, edilii o mai smintesc când vine vorba de socoteli.

 

Steagurile se numără de câte trei-patru ori după modelul consacrat în piesele lui Caragiale, dar până la urmă musai să iasă la socoteală. Poate câte unul să-l mai bage în buzunar Vântu ori alt mogul, dar în rest, chiverinisirea banului public reprezintă o prioritate absolută pentru toţi primarii hunedoreni.

Atât de „absolută” încât dacă şi-ar gospodării propriile averi aidoma celor comunitare, edilii de pe meleagurile noastre ar fi toţi muritori de foame.

Mai mare daraua decât ocaua

În urma controlului executat de inspectorii Camerei de Conturi Hunedoara s-a constatat că zicătoarea cu daraua şi ocaua îşi găseşte corespondent în realităţile cotidiene.

Numai în municipiul Deva s-au plătit 1.469,7 mii lei pentru lucrări care nu s-au executat. Recordul absolut, atât valoric cât şi ca imaginaţie a celor care stau să „pice ceva dacă nu curge”, îl reprezintă amenajarea parcării de pe strada Mihai Eminescu dintre cimitirul catolic şi cel ortodox din Bejan.

Din visteria municipiului Deva s-au scurs spre buzunarele constructorului 268.900 lei noi pentru 1.132 metri pătraţi de pavaj cu dale care în loc să ajungă pe domeniul public s-au cuibărit undeva la căldură în actele Primăriei. Ca o inovaţie absolută în materie de amenajare parcări, în Deva au fost montate borduri „plimbăreţe”.

Altfel nu se explică cum transportul bordurilor a fost plătit de trei ori. Singura explicaţie plauzibilă este că bucăţile de piatră au tot plecat de pe şantier şi a fost nevoie să fie readuse înapoi. Costurile transportului au ajuns la suma de 31,99 mii lei în timp ce bordurile au costat doar 11,03 mii lei.

Tragem de aici concluzia că plimbarea pietrelor a costat cu 290 la sută mai mult decât pietrele în sine. De unde şi vorba: „Nu bordura te omoară... ci fuga după ea”. Nici stratul de uzură al covorului asfaltic nu a fost mai stabil în cazul investiţiei de pe strada Eminescu din Deva.

Asfaltul necesar lucrărilor a fost transportat de două ori dar folosit o singură dată. Plata s-a făcut însă nu după numărul utilizărilor, ci după cel al transportului, ajungându-se astfel la o nouă unitate de măsură a asfaltului care peste tot se vinde la tonă, metru pătrat sau metru cub numai la Deva se calculează în metri transportaţi la pătrat.

După formulele de calcul a reieşit că în timp ce valoarea stratului de uzură a fost de 3,92 mii lei, valoarea transportului a fost de 13,02 mii lei, cu 332 la sută mai mare.

Sporurile s-au născut la sat

Primarii din mediul rural se dovedesc de multe ori atât de atenţi cu subordonaţii încât, probabil de invidie, inspectorii Curţii de Conturi se opun dărniciei acestora. În baza contractului colectiv de muncă, Primăria comunei Ribiţa a efectuat, în beneficiul salariaţilor, cheltuieli neprevăzute de lege, în sumă totală de 32,1 mii lei, pentru: vestimentaţie, indemnizaţie pentru hrană, decontarea a 50 la sută din transportul la şi de la locul de muncă, precum şi decontarea unui curs de masterat pentru secretara primăriei. În urma masteratului secretara va învăţa că funcţia doboară gradul şi Curtea de Conturi - Contractul Colectiv de Muncă.

Peste deal, la Blăjeni, s-au efectuat cheltuieli fără bază legală în sumă totală estimată de 58,9 mii lei, bani care constituie prejudiciu. Suma reprezintă drepturi salariale care nu sunt prevăzute de lege, la care se adaugă contribuţiile datorate de angajator. Din totalul de mai sus, suma de 46,5 mii lei sunt plăţi pentru spor de dispozitiv, suma de 7,9 mii lei reprezintă plăţi pentru premiul anual calculat eronat în beneficiul salariaţilor,iar suma de 4,5 mii lei reprezintă primă de vacanţă acordată nelegal. (În mod cu totul de neînţeles din raportul Curţii lipsesc „prima de coasă” şi de „culesul prunelor”. La intervenţia UE plata primei de „căldare” a fost sistată).

În Vaţa, angajaţii primăriei nu au primit primă de vacanţă pe considerentul că stau permanent în staţiune.

Dar Primăria Vaţa de Jos a acordat atât personalului care ocupă funcţii de conducere, cât şi funcţionarilor publici şi personalului contractual, spor de dispozitiv în valoare totală de 57,8 mii lei, la care se adaugă contribuţiile datorate de angajator însumă totală de 15,7 mii lei. Prejudiciul total estimat de auditorii publici externi este în sumă de 73,5 mii lei.

Edilul din Brănişca încurajează jocurile pe calculator. Într-un viitor apropiat, echipa de „Solitaire” a primăriei Brănişca va fi înscrisă în campionatul regional.

Altfel nu se explică de ce mai mulţi salariaţi ai Primăriei Brănişca – funcţionari publici şi personal contractual – au primit, în lunile noiembrie şi decembrie 2008, drepturi de natura salarială în valoare estimată de 1,9 mii lei, sub forma „sporului de ecran” (15%).

Primarul din Băiţa pare că îşi maltratează psihic angajaţii. Primăria a plătit „spor de stres” de 15% din salariul de bază personalului contractual şi funcţionarilor publici din aparatul de specialitate al primarului. S-a creat astfel un prejudiciu în sumă de 38,2 mii lei.

Firmele de stat... stau
În competenţa Camerei de Conturi Hunedoara a fost şi verificarea celor 25 agenţi economici de subordonare locală, dintre care numai trei societăţi comerciale au înregistrat un profit brut în sumă totală de 863 mii lei, restul înregistrând pierderi în sumă totală de 40.325 mii lei.

Alexandru Avram

Discuţii pe bugetul municipiului Hunedoara

Bani mulţi, documentaţie subţire

Consilierii locali din municipiul Hunedoara s-au întrunit, ieri, pentru a aproba bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010. Aleşii locali s-au declarat nemulţumiţi de documentaţia lapidară care le-a fost pusă la dispoziţie. Conform spuselor edilului Ovidiu Hada, bugetul local al municipiului Hunedoara pe anul 2010 va fi atât la venituri cât şi la cheltuieli în sumă de
105.660,00 mii lei. Aceşti bani provin din taxe, impozite şi venituri nefiscale. Bani vor fi cheltuiţi în special pentru sistemul de învăţământ, locuinţe, servicii şi dezvoltare publică sau asigurări şi asistenţă socială. Bugetul pentru anul curent este unul insuficient, iar pentru a finaliza proiectele începute sau care urmează să intre în derulare, edilul Hada va apela la cofinanţării şi la alte surse constituite potrivit legii. Consilierii locali au cerut explicaţii suplimentare (nedumeriţi fiind de documentaţia pusă la dispoziţie), cu privire la sursele de finanţare, care urmează să acopere cheltuielile lucrărilor de modernizare a străzilor, a reţelelor de apă şi canalizare, precum şi a
altor proiecte deja începute de primarul Ovidiu Hada. Primarul a evitat răspunsurile şi a deturnat discuţia într-o polemică politică Contestaţie cu cântec Fabuloasa licitaţie organizată de Primăria municipiului Hunedoara pentru atribuirea unui contract în valoare de cinci mii de miliarde de lei vechi a provocat, de asemenea, discuţii contradictorii. Acesta a fost un bun prilej pentru primar de a transfera discuţia în plan politic. Ovidiu Hada l-a acuzat pe deputatul
Viorel Arion, pe motiv că ar că ar boicota licitaţia şi investiţia. “A fost făcută o contestaţie de
către o firmă din municipiul Hunedoara care nu are în activitatea sa domeniul “lucrări publice”. Este firma domnului Arion Viorel sau una dintre ele pentru că, din câte am înţeles, sunt doi parteneri. Au făcut contestaţie… Încă nu am înţeles de ce, dar au făcut contestaţie”, a declarat primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada. De cealaltă parte, deputatul Viorel Arion susţine
că într-adevăr a existat o contestaţie care, însă, a fost depusă din greşeală. “Acea contestaţie a fost o eroare din partea firmei. Din acest motiv ea a fost retrasă. Mai multe nu doresc să comentez”, a afirmat Viorel Arion.

Georgiana Giurgiu

Aleşii locali au încercat să blocheze o investiţie imobiliară

Aprobarea documentaţiei urbanistice pentru construiea unui bloc de locuinţe în zona Trident a iscat certuri între consilierii locali ai Devei. Proiectul prevede construirea unor blocuri de locuinţe precum şi a zece locuri de parcare lângă cimitirul romano-catolic de către S.C Melita Developments. SRL. Având în vedere avizele nefavorabile emise de Enel, E.On Gaz, Romtelecom, precum şi împotrivirea Episcopiei, unii consilieri locali nu au fost de acord cu eliberarea autorizaţiei de construcţie.

Între consilierul Ferdinand Pogocsan şi primarul Devei a avut loc un schimb de replici usturătoare. Consilierul şi-a exprimat nemulţumirea referitor la construcţia ansamblului de blocuri motivând că încalcă prevederile legale, mai precis ordinul 536 al Ministerului Sănătăţii. Legea prevede că astfel de construcţii nu se pot face decât la o distanţă mai mare de 50 de metri de locurile de veci. În plus numărul locurilor de parcare prevăzute este prea mic la un număr atât de mare de locuinţe. Primarul Mircia Muntean a acuzat consilierii care şi-au exprimat votul împotrivă de faptul că doresc amânarea acordării autorizaţiei de construcţie pentru că sunt influenţaţi de firmele de construcţii care doresc să pună mâna pe contractul de execuţie al blocului respectiv. Primarul a mai propus soluţionarea locurilor de parcare prin construirea unei parcări supraetajate în acea zonă. Arhitectul Dumitru Armăşescu susţine că ridicarea ansamblului de locuinţe este posibilă deoarece a fost întocmit un studiu de impact din reiese că nu sunt determinate riscuri semnificative.

„Nici un aviz nu este favorabil. Ordinul Ministerului Sănătăţii care prevede ca orice construcţie să fie situată la o distanţă mai mare de 50 de metrii de locurile de veci este încălcat. Nu cred că este cazul să construim aceste blocuri. Locurile de parcare sunt o problemă. Dar dacă le construim încălcăm prevederi legale, iar primarul ne promite o parcare supraetajată care nu o să apară niciodată.”

Ferdinand Pogocsan, consilier UDMR.

„Cei care se opun acestui proiect sunt influenţaţi de firmele care vor să pună mâna pe contract. Există unsprezece astfel de firme care vor asta şi încearcă să amâne aprobarea. Eu vreau să creez locuri de muncă, este vorba şi de case pentru oameni şi acea zonă insalubră cu buticuri şi tarabe unde se vând mici. Cât timp am să fie eu primar în Deva nu va fi influenţată o hotărâre de consiliu local de interesele unor firme de construcţii”

Mircea Muntean, primarul Devei.

Irina Năstase

PNL Hunedoara îşi numără membrii

Revigorarea activităţii organizaţiilor locale constituie o prioritate pentru liberalii hunedoreni. Afirmaţia a fost făcută, ieri, de noul preşedinte al PNL Hunedoara, Mircea Moloţ în cadrul primei conferinţe de presă a noii echipe liberale.

Potrivit liderului liberalilor hunedoreni, o problemă actuală internă o reprezintă baza de date a membrilor de partid. O bază de date incompletă a constituit şi cauza scandalului, izbucnit între Mircea Moloţ şi fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Mircia Muntean, înainte de Conferinţa Judeţeană a PNL Hunedoara. Atunci, Muntean a contestat alegerile, susţinând că sunt nestatutare, însă Biroul Central i-a dat câştig de cauză lui Mircea Moloţ. Tocmai pentru a evita astfel de situaţii, Moloţ vrea ca întreaga bază de date să fie refăcută, prin reînscrierea membrilor. „Refacerea bazei de date este o urgenţă, motiv pentru care vom începe reactualizarea ei încă de mâine (astăzi, n.red.). Nu se poate ca din cei peste nouă mii de membri din judeţ, pe lista de la secretariatul general al partidului să figureze doar 4.800. Chiar şi unii primari liberali lipseau de pe acea listă”, susţine Mircea Moloţ.

Membrii PNL trebuie să se reînscrie

Liderul liberalilor hunedoreni consideră că singura modalitate prin care baza de date va fi corectă şi completă este reînscrierea membrilor. În acest sens, începând de astăzi, fiecare preşedinte de organizaţie locală are la dispoziţie cel mult 60 de zile pentru a definitiva lista cu membri de partid din circumscripţia lui. „Aşteptăm ca oamenii de valoare să intre în partid, oameni pe care să-i putem promova în funcţii de conducere”, a declarat Moloţ.

Simpatizanţi, cu acte

Şi pentru că o bază de date cu membrii PNL nu este suficientă pentru liderul liberal din judeţul Hunedoara, Moloţ se gândeşte chiar la introducerea unui mod de adeziune pentru simpatizanţii partidului. „Degeaba ştiu că o persoană mă simpatizează pe mine sau partidul. Trebuie să avem o evidenţă clară şi a simpatizanţilor pentru ca, în caz de nevoie, să ştim pe cine ne putem baza”, a mai decalat preşedintele PNL Hunedoara.



Mircea Moloţ a fost validat în funcţia de preşedinte PNL, la sfârşitul lunii februarie, de către Biroul Permanent Central, după ce a fost ales de către 90 la sută dintre participanţii la Conferinţa Judeţeană a partidului. Deşi cel care a deţinut anterior această funcţie, timp de mai mulţi ani, Mircia Muntean, a contestat aceste alegeri, susţinând că sunt nestatutare, Biroul Central i-a dat câştig de cauză lui Mircea Moloţ. Muntean a rămas acum doar un simplu membru în cadrul Biroului Permanent Judeţean şi în cel Central, fără vreo funcţie de conducere în partid.

Andreea Lazăr

Familia Hada a pus mâna pe banii Hunedoarei

Un raport al Curţii de Conturi, dat publicităţii recent, arată că bugetul local al municipiului Hunedoara a fost păgubit în perioada august 2008 – mai 2009, cu peste 500 de mii de lei. Aparent vinovat pentru “gaura” din visteria hunedoarei este un angajat al biroului de Achiziţii Publice. În realitate persoana acuzată este doar un “ţap ispăşitor” scos în faţă de primarul Ovidiu Hada şi viceprimarul Dan Robert.


Fostul angajat al Primăriei Hunedoara, Ioan Ţiplea acuzat că ar fi sustras prin diverse inginerii financiare suma de 518.395,76 lei din conturile municipalităţii, recunoaşte o parte din faptele de care este acuzat, dar susţine că a fost instigat de cei doi edili Ovidiu Hada şi Dan Robert.

Licitaţii doar pentru prietenii edililor

Ioan Ţiplea a fost angajat în Primăria Hunedoara de către primarul Ovidiu Hada în luna august a anului 2008. Încă de la început a fost pus de către cei doi edili să comită diverse nereguli. “Licitaţile care erau organizate la Primăria Hunedoara erau câştigate doar de firmele agreate de cei doi. (Ovidiu Hada şi Dan Robert – n.red) Caietele de sarcini erau făcute în aşa fel încât la licitaţie puteau să participe doar firmele care trebuiau să câştige. De multe ori am primit pe e-mail caiete de sarcini gata făcute de diveşi participanţi la licitaţii pe care trebuia doar să le postez pe SEAP”, povesteşte Ţiplea. De fapt şi problemele fostului angajat al Primăriei cu cei doi şefi au început tot de la o licitaţie. “Am intrat fără să vreau într-o divergenţă a primarului şi viceprimarului referitoare la licitaţia pentru reabilitarea tronsonului de drum Peştiş – Hunedoara. Cei doi nu s-au înţeles cu privire la firma căruia să-i fie atribuită lucrarea. Nu am vrut să fac anumite jocuri şi de aici mi se trage duşmănia lor” susţine fostul angajat al Primăriei Hunedoara.

Maranatha, canalul prin care curg banii publici în buzunarul lui Hada

Printre alte nereguli semnalate de Curtea de Conturi se numără şi închirierea unui buldo-escavator de către Primăria Hunedoara de la T&R LOGISTICS PLASTICO SRL, una din firmele controlate de Ţiplea. În realitate firma menţionată nu a fost decât un intermediar prin care sume între 15.200 şi 30.000 de lei pe lună se scurgeau din bugetul local în conturile Asociaţiei Maranatha, patronată de Gligor Hada, tatăl primarului municipiului Hunedoara. În anul 2008 a fost încheiat un contract de închiriere pentru un buldo-escavator între Asociaţia Maranatha, controlată de Gligor Hada şi firma T&R LOGISTICS PLASTICO SRL. Contractul, foarte sumar redactat, prevedea o chirie de 90 de lei pe oră, fără să fie stipulate dacă termenul de “ oră” se referă la posesia efectivă a utilajului sau perioada de funcţionare a acestuia. Utilajul, despre care nimeni nu ştie dacă a fost utilizat măcar un minut în folosul comunităţii i-ar fi putut aduce tatălui primarului Ovidiu Hada 788.400 de lei pe an. “Nici nu am văzut cum arată buldo-escavatorul respectiv. Am încheiat un contract cu Asociaţia Maranatha, pentru utilajul respectiv. Apoi între firma T&R LOGISTICS PLASTICO SRL şi Primăria Hunedoara a fost încheiat un alt contract. Banii pe care-i primeam de la Primărie îi plăteam Asociaţiei. Am toate ordinele de plată prin care am făcut aceste plăţi, cea mai mică sumă fiind de 15.210 lei”, susţine Ioan Ţiplea.

Comisioane egale, 20 la sută, pentru Hada şi Dan Robert

Fostul angajat al Primăriei Hunedoara recunoaşte că, instigat de cei doi edili a mai comis anumite neregului. Una dintre acestea a fost achiziţionarea de diverse materiale prin firme intermediare şi umflarea preţului acestora. Folosirea de intermediari în vederea achiziţionării de materiale era necesară pentru ca primarul şi viceprimarul să-şi încaseze comisioane de câte 20 la sută din fiecare achiziţie. “Am cumpărat prin firma controlată de mine diverse materiale. Am pentru fiecare dintre acestea acte de însoţire a mărfii şi de recepţie semnate de persoanele care au preluat materialele. De asemenea menţionez că preţurile materialelor au fost acceptate de conducerea Primăriei. Eram nevoit să pun un adaos de cel puţin 40 la sută pentru a putea să ofer comisionul pe care-l pretindeau atât primarul cât şi viceprimarul” povesteşte Ioan Ţiplea. Multe dintre materialele cumpărate de Primărie nu au ajuns să fie folosite la lucrările comunitare ci au fost destinate unor investiţii personale ale celor doi edili.

În ediţia de mâine vom reveni cu amănunte despre relaţia dintre firmele soţiei viceprimarului Dan Robert, Alexandrina Coşereanu şi banii din visteria Hunedoarei şi cu alte inginerii financiare ale celor doi edili din municipiul de pe Cerna.

La al PNL Congres, Antonescu reales

Trei hunedoreni au prins un loc în structurile de conducere ale Partidului Naţional Liberal. Dan Radu Ruşanu, Mircia Muntean şi Mircea Ioan Moloţ au fost votaţi pe lista lui Crin Antonescu. Ioan Timiş, deputat PNL a demisionat din partid şi a anunţat că se va alătura democrat – liberalilor.

În cadrul Congresului PNL care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă la Bucureşti, Crin Antonescu a fost reales preşedinte al partidului. Antonescu a obţinut 986 din voturile delegaţilor, în vreme ce contracandidatul său, Ludovic Orban a avut doar 357 de sufragii.

Diplomaţii şi diplomaţiile lor

După Congres, preşedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a refuzat să comenteze lucrările congresului, în ciuda faptului că Antonescu a cerut colegilor săi liberali din teritoriu să pună osul la muncă şi să se implice în promovarea PNL-ului. Moloţ a şi-a motivat refuzul spunând că se află în zi de odihnă. Mai deschis la dialog s-a arătat fostul preşedinte PNL Hunedoara, Mircia Muntean, omul care a făcut ca Hunedoara să fie acum un judeţ condus de liberali. „A fost un Congres viu cu dezbateri acide pe alocuri. Alegerile au dus la o întărire a partidului în jurul lui Crin Antonescu, un om credibil care va avea un cuvânt greu de spus la viitoarele alegeri. Liste şi listuţe au existat întotdeauna, astfel încât motivele invocate de adversarii săi nu sunt întemeiate şi nu au sorţi de izbândă. În urmă cu şase ani am intrat singur în structurile centrale ale partidului, fiind în afara unei liste făcute atunci de Călin Popescu -Tăriceanu şi Ludovic Orban. Concluziile le trag devenii şi simpatizanţii liberali care sunt cei mai numeroşi din ţară aici, la Hunedoara”, a declarat primarul Mircia Muntean.

Ioan Timiş: „Eu când vreau să fluier, fluier”

Pentru hunedoreni, pata de culoare a Congresului PNL a comis-o deputatul Ioan Timiş, cel care a decis înainte cu o zi de congres să fluiere la altă masă. Fostul deputat PNL de Hunedoara a demisionat din partid şi a anunţat că se va alătura democrat – liberalilor. Cu toate acestea, demnitarul crede că poziţia de forţă adoptată de Crin Antonescu ar pute să îi servească la viitoarele alegeri prezidenţiale. „Eu sunt puţin rupt de aceste evoluţii acum. În primul rând modalitatea de alegere a echipei are în conţinutul ei o tentă nedemocratică, dar validarea de către Congres transformă orice lucru nedemocratic într-unul democratic. Asta înseamnă pentru PNL şi Crin Antonescu o demonstraţie de forţă care îl plasează în acest moment pe o poziţie favorabilă pentru viitoarele alegeri prezidenţiale. Crin Antonescu se află în poziţia de start cu un partid în spate. PD-L şi PSD nu pot să scoată la „interval” candidaţi la fel de puternici, astfel încât Antonescu devine cel mai bine plasat prin această poziţie de forţă. Cu toate acestea există în PNL unii nemulţumiţi de rezultatul alegerilor şi nu ştiu dacă Antonescu va avea suportul necesar să facă ceea ce şi-a propus. În ceea ce mă priveşte mă înscriu în PDL”, a declarat deputatul Ioan Timiş.

Cu excepţia mandatului 1996 -2000, Ioan Timiş şi-a petrecut viaţa de după sfârşitul sistemului ceauşist în Parlamentul României. Lăsând pe dinafară mandatul 1990 – 1992, mandat pe care l-a nesocotit şi Ion Iliescu, politicianul Ioan Timiş nu a reuşit niciodată să îşi încheie mandatul în acelaşi partid în care l-a început. Chestionat în legătură cu această „ciudăţenie”, Ioan Timiş a oferit un răspuns care nea băgat cu totul în ceaţă: „Mandatul de parlamentar este unul reprezentativ şi colectiv, nu unul individual. Dacă respecţi legea şi Constituţia eşti liber să faci ce vrei. Partidul este doar vehiculul care te duce la uşa Parlamentului. De aceea nu am nici un fel de complex în acest sens”.

Marcel Bot

Democrat-liberalii trag cu urechea la vocea poporului

Democrat-liberalii au început pregătirile pentru scrutinul din 2012. Portocalii vor ţine cont de părerea electoratului în desemnarea candidaţilor pentru localele viitoare. Anunţul a fost făcut de liderul PD-L Hunedoara, Tiberiu Iacob Ridzi, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.

De data aceasta, modul în care partidul va stabilii candidaţii la alegerile locale este unul cu totul diferit de cele anterioare. Mai exact, în fiecare din cele 69 de localităţi ale judeţului, pedeliştii
consulta populaţia pentru a afla care este cel mai potrivit candidat la funcţia de primar.
„Vom face sondaje de opinie pentru a vedea pe cine consideră alegătorii că ar fi cel mai bun candidat de primar. Această metodă dorim să o aplicam chiar şi la alegerile parlamentare”, a declarat preşedintele PD-L Hunedoara, Tiberiu Iacob Ridzi. Liderul democrat liberalilor
a afirmat că există deja patru persoane care doresc să candideze la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, fără să divulge numele acestora.

PD-L şi-a deschis porţile pentru noi membri

Tiberiua Iacob Ridzi şi-a exprimat dorinţa de a primi noi membri în partid, însă nu pe oricine. „Faptul că am deschis porţile partidului pentru noi membri, nu înseamnă că vom face vraişte organizaţia. Îi vom primi pe toţi cei care doresc să intre în Partidul Democrat Liberal, care
sunt susţinători ai politicii pe care noi o promovăm”, a mai adăugat Ridzi.

Pedeliştii sunt pregătiţi de reforme

Modificarea Constituţiei, Parlamentul unicameral, legea pensiilor şi salariile bugetarilor sunt priorităţi de gradul zero pedelişti. Aceste proiecte vor intra în dezbatere chiar în acest an. „Toate acestea vizează o reformă care se va întinde pe o perioadă mai mare de un an. Tocmai s-a
cerut un vot politic pe această temă. Primul ministru a solicitat un vot în Biroul Permanent Naţional şi a obţinut unanimitate. PD-L este hotărât să reformeze statul din temelii şi, în primul
rând, să pună în acord viitoarea Constituţie cu ceea ce au votat românii la Referendumul
de anul trecut”, a afirmat deputatul Viorel Arion, prezent ieri la Deva.
Pe de altă parte, democrat - liberalii au definitivat în mare măsură noul statut al partidului. Urmează alegerile la nivel local, judeţean şi conferinţa naţională a partidului.

Andreea Lazăr

Aleşii locali ai Devei au votat, consultativ, comasarea liceului Horea cu Grigore Moisil

Sala de şedinţe a Primăriei municipiului Deva a devenit, ieri, neîncăpătoare. Pe lângă aleşii locali deveni şi angajaţii din aparatul propriu al primăriei, zeci de dascăli din şcolile şi liceele din municipiu au luat cu asalt Consiliul Local. Aceştia vroiau să audă cu propriile urechi cum votează consilierii comasarea şcolilor din Deva, după proiectul depus de Inspectoratul Şcolar.

Cazul cel mai aprins a fost cel al Liceelor „Horea” şi „Grigore Moisil”, care se vor uni într-o
singură unitate cu personalitate juridică. Reprezentanţii celor două instituţii de învăţământ nu s-au dumirit nici acum care este viitoarea locaţie în care va funcţiona liceul comasat. „M-am lămurit într-o oarecare măsură. Am înţeles că articolul se referea la această comasare şi la denumirea celor două licee. Dar nimic despre locaţie. Am citit doar într-o expunere de motive
în care se spunea că această locaţie va fi stabilită la Liceul Grigore Moisil”, a declarat unul dintre profesorii prezenţi, Claudia Necula.

Primarul... din nou absent

Dacă la ultima şedinţă de Consiliu Local, viceprimarul Devei l-a acuzat pe edilul şef că este mai mult plecat. Ieri, aşa a şi fost. De la şedinţa „de îndată” a lipsit tocmai primarul Mircia Muntean, absenţă care a fost taxată de consilieri. Consilierul Vasile Ţonea l-a acuzat pe primarul Mircia Muntean că a iniţiat proiectul de hotărâre, dar la şedinţa de Consiliu nu s-a prezentat să îşi susţină punctul de vedere, încercând în acest fel să paseze răspunderea pe umerii aleşilor locali.
„Astăzi suntem aici să stabilim soarta acestor elevi. Iar când este vorba de a luat o hotărâre de asemenea importanţă şi cu o anumită greutate, pentru că unii vor fi mulţumiţi, iar alţii nemulţumiţi de ceea ce vom hotărî acum, domnul primar pleacă… Şi-a pus coada între picioare şi a plecat la plimbare. Nu ştiu unde o fi, în ce ţări exotice o fi acuma, dar nu vine aici ca să nu
poarte răspunderea”, a afirmat Vasile Ţonea la începutul şedinţei.

Mult scandal pentru nimic

Profesorii au înţeles că votul pe care îl dau consilierii locali este doar consultativ. Ministerul
Educaţiei, la propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, are puterea de decizie. Consilierii locali
deveni au votat în favoarea comasării şcolilor „Horea” şi „Grigore Moisil”, în forma propusă de Inspectoratul Şcolar. Ei au fost nevoiţi să facă acest lucru, pentru că nu puteau amâna luarea unei decizii din motive de buget. „Era absolut necesar să luăm o decizie. Nu mai puteam amâna acest lucru. Decizia pe care am luat-o a fost în concordanţă cu fundamentarea făcută de inspectoratul şcolar”, a declarat viceprimarul Devei, Florin Oancea.

Andreea Lazăr

Mircia Muntean a început lupta pentru Deva

Primarul municipiului Deva se întoarce la „popor”, după ce a fost serios contrat în Consiliul Local de viceprimarul Florin Oancea, împreună cu majoritatea consilierilor liberali, care până mai ieri reprezentau maşina de vot la dispoziţia edilului şef.


Mircia Muntean a vizitat ieri Piaţa Centrală din Deva, unde pe lângă florile şi mărţişoarele oferite reprezentantelor sexului frumos a făcut câteva promisiuni ţăranilor care nu îşi găsesc locuri pe tarabe din cauza comercianţilor speculanţi şi a celor care vând produse nealimentare.
Războiul dintre cele două tabere liberale, reprezentate pe de o parte de Mircia Muntean şi viceprimarul Cosmin Costa şi de cealaltă parte din mai mulţi consilieri, grupaţi în jurul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a viceprimarului Devei, Florin Oancea, şi a senatorului Dan Radu Ruşanu, a continuat ieri în Piaţa Centrală.

Piaţa pe mâna unor cercuri de interese

Mircia Muntean nu a ales la întâmplare Piaţa Centrală pentru a oferi mărţişoare şi flori femeilor din Deva. Edilul a vrut să tragă un semnal de alarmă faţă de afacerile pe care trioul liberal Moloţ – Oancea - Ruşanu împreună cu omul de afaceri Dan Faur le fac în detrimentul devenilor.
Mircia Muntean spune că a constatat grave nereguli la modul în care este administrată Piaţa Centrală. Printre altele, edilul Devei a constatat că standurile din piaţă nu sunt decât în mică măsură ocupate de producători, aşa cum cere contractul de concesiune.
„Am constatat că în piaţă se vând produse industriale, fără nici o legătură cu destinaţia acestui spaţiu. Avem destule supermarketuri în Deva. Piaţa trebuie să fie pentru producătorii agricoli”, a declarat Mircia Muntean. Pimarul Devei a mai precizat că, în urma concesionării pieţei către o firmă a omului de afaceri Dan Faur, municipalitatea pierde anual câteva zeci de miliarde.

Panourile stradale „produc” tot pentru „camarilă”

Un alt subiect fierbinte pentru gruparea Moloţ – Oancea - Ruşanu sunt panourile de publicitate stradală, concesionate unei firme care aparţine consilierului liberal Marcel Morar. Se pare că şi panourile publicitare constituie o gaură de câteva zeci de miliarde de lei vechi, anual, în bugetul
local. Mircia Muntean a lăsat să se înţeleagă că panourile publicitare sunt alimentate cu energie electică de la reţeaua de iluminat stradal, cu complicitatea viceprimarului Florin Oancea, fără ca firma care le gestionează să plătească pentru energia electrică pe care o consumă.

Împotriva lui Muntean sau a devenilor?

Edilul Devei a fost în ultimele zile ţinta unor atacuri deosebit de dure din partea colegilor de partid conduşi de viceprimarul Florin Oancea şi a consilierilor PNL grupaţi în jurul acestuia. Mircia Muntean susţine că trioul Moloţ – Ruşanu – Oancea, împreună cu o serie de oameni
de afaceri care vor să pună mâna pe activităţile profitabile din municipiul Deva, complotează împotriva sa şi vor practic să blocheze orice hotărâre de Consiliu local care ar avea ca scop dezvoltarea municipiului.

Alexandru Avram

Petre Mărginean nu s-a ales preşedintele PC

Cei 1.373 de membrii ai Partidului Conservator s-au adunat, ieri, la Bucureşti pentru a-şi alege preşedintele. Liderul hunedorean al conservatorilor, Petru Mărginean, a încercat “marea cu degetul” şi şi-a depus candidatura la funcţia supremă în partid. Un număr de 398 de membrii PC ar fi dorit să fie conduşi de Mărginean, care ar fi putut să şi câştige alegerile dacă Daniel Constantin, contracandidatul său, nu ar fi obţinut 975 de voturi. Tot duminică a fost ales şi Secretarul General al PC în persoana lui Codruţ Sereş. De asemenea, membrii PC i-au ales şi pe membrii Consiliului Naţional al partidului.

Noul şef al PC, Daniel Constantin, a mulţumit pentru că "a fost primit în familia conservatoare" şi a declarat că a început campania electorale a partidului pentru alegerile din 2012. El a mulţumit preşedintelui fondator, lui Dan Felix – Voiculescu, pentru încrederea pe care i-a acordat-o lui şi tinerilor „de-a lungul existenţei partidului". Constantin le-a spus delegaţilor la Congres că va fi "un preşedinte pentru ei" şi nu va sta doar la Bucureşti.

Alexandru Avram