Banul public aruncat în „vânt” sau când „ochiul dracului” devine al primarului

În truda lor continuă, cu gândul la binele comunităţilor pe care le păstoresc, edilii o mai smintesc când vine vorba de socoteli.

 

Steagurile se numără de câte trei-patru ori după modelul consacrat în piesele lui Caragiale, dar până la urmă musai să iasă la socoteală. Poate câte unul să-l mai bage în buzunar Vântu ori alt mogul, dar în rest, chiverinisirea banului public reprezintă o prioritate absolută pentru toţi primarii hunedoreni.

Atât de „absolută” încât dacă şi-ar gospodării propriile averi aidoma celor comunitare, edilii de pe meleagurile noastre ar fi toţi muritori de foame.

Mai mare daraua decât ocaua

În urma controlului executat de inspectorii Camerei de Conturi Hunedoara s-a constatat că zicătoarea cu daraua şi ocaua îşi găseşte corespondent în realităţile cotidiene.

Numai în municipiul Deva s-au plătit 1.469,7 mii lei pentru lucrări care nu s-au executat. Recordul absolut, atât valoric cât şi ca imaginaţie a celor care stau să „pice ceva dacă nu curge”, îl reprezintă amenajarea parcării de pe strada Mihai Eminescu dintre cimitirul catolic şi cel ortodox din Bejan.

Din visteria municipiului Deva s-au scurs spre buzunarele constructorului 268.900 lei noi pentru 1.132 metri pătraţi de pavaj cu dale care în loc să ajungă pe domeniul public s-au cuibărit undeva la căldură în actele Primăriei. Ca o inovaţie absolută în materie de amenajare parcări, în Deva au fost montate borduri „plimbăreţe”.

Altfel nu se explică cum transportul bordurilor a fost plătit de trei ori. Singura explicaţie plauzibilă este că bucăţile de piatră au tot plecat de pe şantier şi a fost nevoie să fie readuse înapoi. Costurile transportului au ajuns la suma de 31,99 mii lei în timp ce bordurile au costat doar 11,03 mii lei.

Tragem de aici concluzia că plimbarea pietrelor a costat cu 290 la sută mai mult decât pietrele în sine. De unde şi vorba: „Nu bordura te omoară... ci fuga după ea”. Nici stratul de uzură al covorului asfaltic nu a fost mai stabil în cazul investiţiei de pe strada Eminescu din Deva.

Asfaltul necesar lucrărilor a fost transportat de două ori dar folosit o singură dată. Plata s-a făcut însă nu după numărul utilizărilor, ci după cel al transportului, ajungându-se astfel la o nouă unitate de măsură a asfaltului care peste tot se vinde la tonă, metru pătrat sau metru cub numai la Deva se calculează în metri transportaţi la pătrat.

După formulele de calcul a reieşit că în timp ce valoarea stratului de uzură a fost de 3,92 mii lei, valoarea transportului a fost de 13,02 mii lei, cu 332 la sută mai mare.

Sporurile s-au născut la sat

Primarii din mediul rural se dovedesc de multe ori atât de atenţi cu subordonaţii încât, probabil de invidie, inspectorii Curţii de Conturi se opun dărniciei acestora. În baza contractului colectiv de muncă, Primăria comunei Ribiţa a efectuat, în beneficiul salariaţilor, cheltuieli neprevăzute de lege, în sumă totală de 32,1 mii lei, pentru: vestimentaţie, indemnizaţie pentru hrană, decontarea a 50 la sută din transportul la şi de la locul de muncă, precum şi decontarea unui curs de masterat pentru secretara primăriei. În urma masteratului secretara va învăţa că funcţia doboară gradul şi Curtea de Conturi - Contractul Colectiv de Muncă.

Peste deal, la Blăjeni, s-au efectuat cheltuieli fără bază legală în sumă totală estimată de 58,9 mii lei, bani care constituie prejudiciu. Suma reprezintă drepturi salariale care nu sunt prevăzute de lege, la care se adaugă contribuţiile datorate de angajator. Din totalul de mai sus, suma de 46,5 mii lei sunt plăţi pentru spor de dispozitiv, suma de 7,9 mii lei reprezintă plăţi pentru premiul anual calculat eronat în beneficiul salariaţilor,iar suma de 4,5 mii lei reprezintă primă de vacanţă acordată nelegal. (În mod cu totul de neînţeles din raportul Curţii lipsesc „prima de coasă” şi de „culesul prunelor”. La intervenţia UE plata primei de „căldare” a fost sistată).

În Vaţa, angajaţii primăriei nu au primit primă de vacanţă pe considerentul că stau permanent în staţiune.

Dar Primăria Vaţa de Jos a acordat atât personalului care ocupă funcţii de conducere, cât şi funcţionarilor publici şi personalului contractual, spor de dispozitiv în valoare totală de 57,8 mii lei, la care se adaugă contribuţiile datorate de angajator însumă totală de 15,7 mii lei. Prejudiciul total estimat de auditorii publici externi este în sumă de 73,5 mii lei.

Edilul din Brănişca încurajează jocurile pe calculator. Într-un viitor apropiat, echipa de „Solitaire” a primăriei Brănişca va fi înscrisă în campionatul regional.

Altfel nu se explică de ce mai mulţi salariaţi ai Primăriei Brănişca – funcţionari publici şi personal contractual – au primit, în lunile noiembrie şi decembrie 2008, drepturi de natura salarială în valoare estimată de 1,9 mii lei, sub forma „sporului de ecran” (15%).

Primarul din Băiţa pare că îşi maltratează psihic angajaţii. Primăria a plătit „spor de stres” de 15% din salariul de bază personalului contractual şi funcţionarilor publici din aparatul de specialitate al primarului. S-a creat astfel un prejudiciu în sumă de 38,2 mii lei.

Firmele de stat... stau
În competenţa Camerei de Conturi Hunedoara a fost şi verificarea celor 25 agenţi economici de subordonare locală, dintre care numai trei societăţi comerciale au înregistrat un profit brut în sumă totală de 863 mii lei, restul înregistrând pierderi în sumă totală de 40.325 mii lei.

Alexandru Avram