De la bun început trebuie să precizez că nu sunt rasist sau. Cu toate astea, nu pot să nu observ cu îngrijorare cum din cauza unor ţigani, imaginea României în lume riscă să devină şi mai rea decât era până acum. Aparent, problemele cu care se confruntă românii din Italia şi nu numai sunt cauzate în mare parte de ţigani. Şi totuşi nu este nici pe departe aşa. Ţiganii sunt doar vârful icebergului. La baza acestuia stă nepăsarea autorităţilor faţă de o etnie care de mai bine de 17 ani provoacă probleme similare pe teritoriul României, fără ca cineva să ia măsuri împotriva acesteia. În afară de câteva acţiuni bifate ca fiind înfăptuite, mai mult de ochii străinătăţii, autorităţile române nu au făcut decât să încurajeze prin pasivitate comportamentul antisocial al ţiganilor.
Cu două clipuri difuzate la televizor şi un „Miss piranda“ nu se rezolvă integrarea socială a unei etnii al cărui mod de viaţă este bazat pe hoţie şi fărădelege. În 1994, peste 60 la sută din populaţia penitenciară din România o reprezentau ţiganii, o minoritate de maximum 10 procete. Acest lucru spune foarte multe despre modul de viaţă al conaţionlilor noştri pe care îi numim „romi“, un nume mult prea apropiat de cel de român. De ce nu au mai putut fi numiţi în mod tradiţionali „ţigani“, nimeni nu poate să ştie. Este de notorietate faptul că majoritatea cerşetorilor sunt ţigani, tot ţigani sunt şi cei care vând chilipiruri pe la intrările în pieţe şi aceaşi ţigani sunt şi cei care încearcă să-i prostească pe fraieri să cumpere diverse obiecte din tinichea vândute ca cel mai preţios aur. Nu am văzut aceste persoane ridicate de poliţie şi întrebate despre provenienţa mărfii pe care o vând sau despre motivul practicării cerşetoriei, infracţiune încă pedepsită de lege. Şi dacă au fost încercări timide ale oamenilor legii să facă curăţenie în găştile ţigăneşti, ele s-au oprit în faţa fustelor ridicate ale pirandelor şi a săbiilor ninja mânuite cu dibăcie de garoii mustăcioşi. Aici s-a oprit aplicarea legilor pentru ţiganii pe care Ion Iliescu, şi el bănuit că ar proveni pe linie maternă din acelaşi „neam“, i-a încurajat să-şi aleagă regi şi împăraţi, doar va arunca în derizoriu instituţia monarhică veritabilă, reprezentată de Regele Mihai de care se teamea atât de mult fostul activist PCR. Nimeni nu i-a întrebt pe ţiganii care şi-au ridicat palate cu turnuri şi acoperişuri aidoma pagodelor chinezeşti, de unde au avut banii pentru aceste construcţii grandioase. Nimeni nu i-a obligat pe ţigani să plătească impozite şi taxe aferente acestor construcţii sau măcar să le ridice conform legii în urma obţinerii autorizaţiilor de construcţie.
Cum nimeni nu i-a luat la întrebări pe ţiganii care sfidau oamenii muncitori din maşini luxoase şi povesteau la chefuri cum fură ei în străinătate. Însă cel mai grav lucru, care reiese din acestă toleranţă a autorităţilor faţă de fărădelegile ţiganilor, este că tinerii au adevărate modele în ţiganii care au „reuşit în viaţă“. Manelele s-au întins ca râia, subcultra promovată de ţiganii îmbogăţiţi a devenit un mod de viaţă şi pentru români. Obişnuiţi să nu respecte legile în ţară, este normal că ţiganii se vor comporta ca atare şi în Europa. Atâta doar că acolo nu mai sunt ţigani, ci români. Dacă nu reuşim să-i civilizăm aici pe ţigani, să nu ne mire dacă în scurt timp nu vor mai fi ei români, ci noi ţigani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu