marți, 9 martie 2010

Balada politicianului călător

Avertisment: Această parodie a poeziei “Balada chiriaşului grăbit” scrisă de George Topârcenu, este un pamflet. Orice asemănare cu fapte sau personaje din realitate este pur întâmplătoare.

Trec anii şi lunile sprintene vin
În zbor şi mandatele trec.
Rămâi sănătoas domnu’ Crin,
Că-mi iau carneţelul şi plec!
Eu ştiu şi partidul spre care
Pornesc să mă-nscriu chiar acum,
Şi ce interese mă pun în mişcare,
Ce sfori am să trag, ce-am să spun....
Simt, deci, că e vremea de ducă,-
Eu sunt politruc voiajor:
Când nu mai am scaun sub bucă
Îmi iau geamantanul şi zbor.
Am fost cuminţel un mandat,
Dormind uneori, sforăit
Partidul m-a uns deputat,
Dar n-am putut sta liniştit,
Când lumea-mi venea-n cabinet,
Să-şi plângă necazul la mine,
Am lăsat la partid un bilet,
Şi-am plecat la Bruxelles, că-i mai
bine...
Apoi am ajuns în Senat,
Trimis, normal, de-alt partid
Am stat cam juma’ de mandat.
Şi brusc m-am gândit s-o întind,
Spre altă doctrină mai bună,
Şi chiar m-am gândit, stând în pat,
Într-o seară frumoasă cu lună,
Să fac un partid democrat.
De-acolo, cu greu am plecat,
C-am fost dintre toţi - cel mai “prim”,
Dar ca să prind din nou un mandat:
M-am înscris la ospiciu. La conu’ Vadim.
Ţin minte şi-acuma figura,
Cu care Tribunul vorbea...
În faţă sta coana Miţura
Şi-n spate o damă mai rea...
Vedeai cum transpiră nebunul
Când plicul din mână-ţi lua,
Şi da (să se numere banii)
În spate le dama ce-a rea.
Pierdut-am atunci un mandat,
Că n-am pus destul ban pe ban,
Dar totuşi am fost candidat,
La noi, într-un for judeţean,
Stam zile întregi pe la Vaţa
(Ce “muncă” era la partid,
Puteam să petrec toată viaţa…)
Şi totuşi “am zis!”... s-o întind.
Sătul de atâtea probleme locale
Voiam cu puterea, din nou, să “dansez”...
Aşa că-am plecat mai departe,
De teamă să nu mă fixez.
Străine privelişti fugare!
Voi nu ştiţi că-n inimă ţin
O dulce mireasmă de floare
Amanta şi sticla cu vin...
Am fost şi, aşa... ca o toană,
Ţin minte... La unguri am fost!
La domnul Bela (ciudată persoană!)
Cum l-am văzut am ştiut că nu-i rost...
La domnul Gigi, chiar pe moşie
(O, cum mă ruga să revin!
Dar eu sătul de atâta prostie)
Plecai spre Partidul Creştin.
De-acolo, greţălit de program,
Am plecat într-o seară pe “strase”
Şi-am nimerit unde nici nu gândeam
În curte la Adi Năstase
C-aşa mi-e viaţa – un umblet deplin…
Şi astfel mandatele trec...
Rămâi sănătoas domnu’ Crin
Că-mi iau carneţelul şi plec!

Al dvs Gogu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu