Un „personaj penal” care a prejudiciat statul cu câteva miliarde de lei vechi este ţinut de preşedintele Mircea Ioan Moloţ în corpul de control al Consiliului Judeţean. Marius Grad este funcţionar public, pus să „păzească” banul public, în condiţiile în care el a tras tunuri de miliarde. Grad a fost condamnat în două instanţe la 3 ani de puşcărie cu executare şi la plata a 6 miliarde de lei vechi. Astăzi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se consumă ultima termen al procesului. Marius Grad a făcut parte din celebrul grup infracţional care a „căpuşat” societatea comercială Apollo SA (fosta gospodărie PCR în care se regăseau ca active, printre altele, Hotel „Decebal”, vila lui Ceauşescu şi secţia de îmbuteliere a apelor minerale de la Boholt. Începând de prin 2001, Marius Garad (ochiul vigilent al lui Moloţ) alături de Călin Mitra şi de alţi câţiva „asociaţi” au comis mai multe inginerii financiare prin care au prejudiciat statul cu peste 15 miliarde de lei. În momentul în care afacerile au intrat în atenţia organelor de cercetare penală, Marius Grad s-a refugiat în sistemul bugetar, fiind promovat de Moloţ în corpul de control al CJ Hunedoara, adică pus să combată frauda.
Aristocraţia furtului la Apollo SA
Povestea tunurilor trase de Marius Grad şi asociaţii săi a început în primăvara anului 2001, când Lucian Călin Puia, preşedintele Consiliului de Administraţie de la Apollo SA, a conceput o strategie de dezvoltare a societăţii. Toată atenţia gospodarului a fost îndreptată spre staţia de îmbuteliere a apelor minerale Boholt, întrucât complexul hotelier „Decebal” era pe profit. Această strategie a pus societatea pe butuci şi - în doi ani - Apollo a ajuns o societate falimentară. Colapsul financiar al societăţii Apollo a fost sesizat de acţionarii minoritari şi de reprezentantul SIF- ului, dar a fost tolerat, aparent inexplicabil, de APAPS.
Strategie pentru o căpuşă
Strategia de modernizare a staţiei de îmbuteliere a apelor minerale Boholt a fost gândită pentru a readuce Boholtul în topul apelor minerale din România, dar aplicarea practică a fost măsluită. Pentru realizarea investiţiei s-au propus mai multe surse de finanţare, urmând ca „varianta optimă de dezvoltare a acestei activităţi să fie identificată de Consiliul de Administraţie - urmare a analizei stricte a activităţii societăţii - şi supusă spre aprobare specială acţionarilor”, după cum apărea în înscrisurile vremii. Câteva luni mai târziu, s-a ales praful de toată analiza, iar „strategia” lui Călin Puia a căpătat valenţe noi şi astfel s-a ajuns ca un srl-u obscur să „îmbutelieze” profiturile unei firme cu capital majoritar de stat. Călin Puia a semnat, pentru Apollo SA, un contract prestări-servicii cu SC Tatimar SRL, fără „aprobarea specială” a acţionarilor. SC Tatimar SRL, o firmă fără angajaţi, se obliga să îmbutelieze apele minerale „Boholt”, deşi această activitate nici măcar nu figura printre obiectele de activitate înscrise în statut. Atunci când au aflat de contract, aproape toţi acţionarii de la Apollo au denunţat modul fraudulos în care s-a perfectat înţelegerea, însă Tatiana Daniela Grad, reprezentantul APAPS, a susţinut necondiţionat deciziile Consiliului de Administraţie şi acest vot a fost decisiv. Pledoaria Tatianei Grad se explică prin faptul că SC Tatimar SRL a fost înfiinţată de Marius Grad, soţul doamnei Grad.
Buturuga mică răstoarnă carul mare
Timp de doi ani, SC Tatimar SRL a funcţionat ca o adevărată căpuşă, provocând, încet dar sigur, falimentul societăţii Apollo SA. „Tatimar a îmbuteliat apele minerale cu muncitori plătiţi de Apollo. Nici măcar curentul electric pe care l-a folosit nu l-a plătit, această cheltuială căzând tot în sarcina societăţii cu capital majoritar de stat şi astfel s-a ajuns la un cost mediu real de 16 cenţi pe butelie, în condiţiile în care ea se vindea cu 14 cenţi. În aceste condiţii falimentul era inevitabil.”, declara Romulus Furca, acţionar la Apollo SA. Nu a trecut mult şi a devenit evident pentru toată lumea că, mai devreme sau mai târziu, SC Apollo SA va fi sufocată de pierderile pricinuite de firma căpuşă. În luna martie 2002, reprezentantul SIF-ului a propus Adunării Generale a Acţionarilor să declanşeze acţiunea de răspundere împotriva administratorilor şi a directorilor executivi pentru dezastrul financiar provocat de pe urma contractului cu Tatimar. Apollo SA înregistrase la acea dată pierderi de 4,5 miliarde lei şi datorii de 8,8 miliarde lei. Propunerea SIF-ului a fost blocată de Tatiana Grad, reprezentant al APAPS-ului. „Aceste pierderi nu se datorează numai contractului cu SC Tatimar SRL, 1,5 miliarde lei sunt pierderi excepţionale (amenzi şi penalităţi). De ce acţionarii nu au venit până acum să spună că sunt pierderi? Nici în urmă cu câţiva ani Boholtul nu avea profit!” , susţinea Tatiana Grad în şedinţa AGA de anul trecut.
„Cine se aseamănă se adună!”
Ingineriile financiare au continuat în combinaţie a intrat şi Călin Mitra, un dubios afacerist din Oradea. Mitra şi Grad au fost implicaţi în mai multe afaceri controversate care au ajuns în scurt timp în faţa magistraţilor. Cam în aceste circumstanţe a ieşit grad din mediul de afaceri şi a intrat ca funcţionar public în Corpul de Control al Consiliului Judeţean aflat sub şefia preşedintelui Mircea Moloţ.
Marcel Bot
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu