marți, 25 mai 2010

„Cincinalul” lui Cazacu bagă Bradul în faliment

Curioşi din fire, ca orice jurnalişti, am dorit să vedem pe ce coordonate „de progres şi civilizaţie” va evolua în următorii ani municipiul Brad. Prin urmare, am accesat site-ul Primăriei Brad şi la adresa http://www.primariabrad.ro/index.php/publisher/articleview/?SGLSESSID=b0f829240b006be506011d7f11cd6cf1&/1/frmArticleID/131/ am găsit un document numit pompos „Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului Brad”. Documentul se referă la perioada 2007–2013 şi, cum ne aflăm la jumătatea acestui interval, parcurgându-l putem să ne dăm seama cam cât s-a realizat din propunerile administraţiei publice şi cât ar mai fi de făcut în următorii trei ani.
Bla, bla-uri
Textul pare a fi plagiat grosolan rapoartele cincinale şi dacă nu i-ar lipsi parantezele cu „aplauze frenetice” şi „ura, ura!” am fi convinşi că este vorba despre o cuvântare ceauşistă rătăcită pe site-ul Primăriei. Primele trei capitole au doar rolul de a consuma hârtia, tuşul din imprimantă şi timpul cititorului. Încă de la început ni se dezvăluie scopul întocmirii acestei „strategii”: „Dezvoltarea unei comunităţi, nu poate fi concepută în lipsa unei viziuni asupra direcţiilor spre care această comunitate doreşte şi poate să se îndrepte”. Şi ca lucrurile să fie şi mai clare, iar noi să fim mai lămuriţi, ni se oferă şi o definiţie academică a întregi „lucrături”: „Planificarea strategică are un caracter sistemic, care dă posibilitatea comunităţii locale să creeze, pe baza analizei de potenţial şi resurselor locale şi externe, o viziune coerentă şi fezabilă asupra dezvoltării municipiului Brad în următorii 7 ani, dar şi mecanismele prin care această viziune poate fi realizată”. Ca să nu existe nici un dubiu asupra modului de lucru, totul a început (cum altfel?!) cu o şedinţă de preplanificare „Prima activitate în procesul de elaborare a Planului Strategic de Dezvoltare social-economică a fost şedinţa pentru organizarea procesului de preplanificare”. În continuare totul a fost făcut „ca la carte”, s-au înfiinţat comitete şi „comiţii”, s-au elaborat regulamente, strategii şi planuri, au fost aleşi preşedinţi şi au fost instruiţi specialiştii. Şi toată povestea aceasta a avut loc în primul an de implementare a strategiei de dezvoltare, din primăvară până-n toamnă, adică din martie până în septembrie. Volumul de muncă a fost unul imens, având în vedere faptul că cei care au elaborat strategia erau căzuţi din cer şi nu ştiau nimic despre urbe „În aceeaşi perioadă s-a efectuat profilul comunităţii, au fost strânse date despre toate localităţile aflate în componenţa municipiului Brad”.
Peste 50 de pagini fără nici un plan concret
Capitolele al patrulea şi al cincilea, intitulate „Analiza actorilor sociali”, divizaţi în interni şi externi se referă, de fapt, la o simplă enumerare pe care o redăm şi noi în speranţa că ne luminează cineva care este logica înşiruirii respective: actori interni-APL (?), pensionarii, Oficiul Poştal, agenţii economici, instituţii educaţionale, prestatorii de servicii medicale, copii, gospodăria comunală, tineretul, Biserica, şomerii, angajaţii; actorii externi - Consiliul Judeţean, instituţiile de învăţământ, persoanele originare plecate peste hotare, donatorii, comunităţile vecine, agenţi economici externi, medicii de familie, Biserica, Guvernul. Capitolul al optulea („Profilul comunitar al municipiului Brad”) este unul dintre cele mai cuprinzătoare. El include un „scurt istoric” începând cu facerea lumii prin date geografice, climă, demografie, educaţie, cultură, sănătate, asistenţa socială, industrie, agricultură. Pentru a ilustra seriozitatea documentului enumerăm numai câteva dintre instituţiile care funcţionează la Brad, cuprinse la subcapitolul cultură: Cinematograful Zarand, cu 660 de locuri; Muzeul de Istorie şi Etnografie; galeria de mină Treptele romane de la Ruda Brad; Troiţa şi obeliscul de la Mesteacăn (aici se taie şi bilete!). Lor li se adaugă Muzeului Aurului, instituţie de interes naţional, obiectiv împrejmuit recent de Primărie cu un zid de protecţie împotriva răufăcătorilor. Enumerarea între complexele sportive a arenei de tenis în aer liber (Arena 100 – un ţarc împrejmuit cu gard de sârmă care protejează gropile de pe un teren asfaltat) ne scuteşte de orice comentariu.
O beţie cu Marx
Relatările despre potenţialul zonei par a fi scrise la beţie şi asta nu numai pentru că se fac referirii aberante la „industria vinului” din Brad, ci şi pentru că informaţiile sunt inexacte şi contradictorii. În ceea ce priveşte resursele naturale aflăm că pe teritoriul administrativ al municipiului se află 3.037 de hectare de pădure, într-o primă fază, sau 3.762 hectare, cum apare într-un tabel postat puţin mai jos. La acest capitol, „aurul verde” este considerat ca fiind una dintre resursele economice neexploatate, dar, imediat după, la analiza SWOT, aflăm că exploatarea extensivă a pădurilor este unul dintre punctele slabe ale zonei. În ceea ce priveşte activitatea industrială ni se spune că „Cele mai reprezentative activităţi sunt: industria de morărit şi panificaţie, industria cărnii, abatorizarea şi fabricarea produselor din carne, industria laptelui, a vinului (subl. red.) şi a băuturilor alcoolice”. Ne-am fi mirat dacă întinsele podgorii din zona Bradului nu ar fi fost valorificate în industria vinului! Şi cum reclama este sufletul comerţului, produsele fabricate la Brad pornesc în lume cu un mare handicap şi anume „se resimte lipsa industriei producătoare de ambalaje la standarde europene, produsele alimentare brădene fiind concurate nu numai ca volum dar şi ca aspect, de produse importate sau provenite din alte zone ale ţării”. Aberaţiile textului, neseriozitatea demersului şi dispreţul faţă de problemele reale ale locuitorilor dau măsura a ceea ce este în acest moment administraţia publică locală condusă de Primarul Florin Cazacu.
 
Alexandru Avram

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu