Analizele medicale au un rol deosebit de important în analizarea stării de sănătate a fiecărei persoane. Cu toate că o persoană este aparent sănătoasă, efectuarea analizelor medicale (cel puţin odată pe an) este recomandată de medici. Totodată, rezultatele analizelor furnizează informaţii despre o posibilă boală aflată într-un stadiu de început. Analizele medicale sunt un ansamblul de procedee, mai mult sau mai puţin complexe, care furnizează informaţii asupra aspectului şi funcţionalităţii diferitelor organe şi sisteme ale organismului, oferind o idee de ansamblu asupra stării de sănătate a pacientului.
Tipuri de analize medicale
Analizele medicale sunt de mai multe feluri: analize hematologice, biochimice, coagulare, imunologice, microbiologice, de biologie moleculară, citologice, examen urinar. Majoritatea analizelor medicale biochimice se fac din serul şi plasma sanguină, iar analizele hematologice se realizează din elemente celulare sanguine. Sângele omului este format din două părţi principale: partea lichidă, compusă din apă, substanţe organice şi minerale solubile, şi partea solidă, constituită din elemente celulare (globule roşii, globule albe şi trombocite). Odată recoltat din venă, sângele se amestecă cu o substanţă anticoagulantă. În câteva minute sângele se separă într-un strat lichid constituit din plasmă şi unul solid compus din elementele celulare necoagulate. Din elementele celulare sanguine se realizează analizele hematologice. Analizele hematologice cercetează numărul, forma, caracteristicile şi compoziţia elementelor celulare ale sângelui. Efectuarea acestui tip de analize poate ajuta la punerea diagnosticului de anemie, poliglobulie, boli cronice, infecţii şi totodată se poate verifica timpul de sângerare şi coagulare. „Există unii pacienţi cu afecţiuni cardiace, care au suferit intervenţii chirurgicale pe cord sau care se află sub tratament cu anticoagulante. Ei necesită acest tip de analize prin care se efectuează indicii de coagulare. Analizele se fac săptămânal, în unele perioade chiar mai des”, a precizat dr. Mihaela Stoian. Tot cu ajutorul acestui set de analize se poate afla tipul de sânge al pacientului şi sitemul Rh. Analizele biochimice cercetează compoziţia chimică fie a sângelui total, fie numai a serului sau plasmei sanguine. Sângele omului conţine numeroase substanţe organice (proteine, grăsimi, glucoză, enzime, hormoni, vitamine) şi substanţe minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu, etc). Cea mai importantă zaharidă din corpul uman este glucoza, din care se obţine energia necesară corpului uman. Pentru aprecierea cantităţii de zahăr din organism, în laborator se analizează nivelul glicemiei. Scăderea glicemiei cu mult sub valorile normale poate produce simptome de genul slăbiciune, tremurături, transpiraţii şi chiar pierderea conştienţei. O glicemie mărită se întâlneşte în bolile glandelor endocrine care au rolul de a regla concentraţia glucozei în sânge, dar cea mai mare creştere a acestei se întâlneşte în diabetul zaharat. De aceea, pentru depistarea persoanelor cu diabet se fac analize care dozează cantitatea de glucoză în sânge şi depistează prezenţa ei în urină. Testele de imunologie analizează reacţia organismului faţă de agenţii infecţioşi şi oferă informaţii despre sistemul imunitar al pacientului. Analizele microbiologice se fac cu scopul de a evidenţia o serie de microbi (saprofiţi şi patogeni), care pot cauza infecţii acute şi cronice. Acest tip de analize se pot face în două feluri: prin observarea microbilor cu ajutorul microscopului, sau prin creşterea microbilor pe medii de cultură. Aceste analize se efectuează în cazul bolilor infecţioase, boli cu stări febrile prelungite sau boli cronice în care nu s-au depistat microbi prin alte metode. De asemenea, analizele microbiologice ajută la descoperirea febrei tifoide sau paratifoide, a endocarditei şi septicemiei. Primul produs biologic care s-a analizat în vederea punerii unui diagnostic a fost urina. Urina este produsă de rinichi atât prin filtrarea sângelui (urina primară), cât şi prin reţinerea (reabsorbţia) din urina primară numai a acelor substanţe care mai pot fi necesare corpului. Ceea ce mai rămâne nereţinut din urina primară constituie urina finală care se elimină prin căile urinare. Pentru diagnosticul bolilor se analizează anumite componente principale. Analizarea proprietăţilor fizice ale urinei, cum ar fi: culoarea, mirosul, transparenţa sau densitatea, pot ajuta în stabilirea unui diagnostic. Bolile care pot fi depistate cu ajutor examenului urinar sunt cele de ficat, boli însoţite de eliminarea sângelui în urină, diabetul, infecţii, intoxicaţii, insuficienţă cardiacă sau renală. Prin analiza microscopică a urinei se poate afla dacă există riscul de a se forma piatra renală.
Cum ne pregătim de analize?
Pentru ca rezultatul analizelor să fie unul corect este esenţial ca pacientul să se prezinte la laboratorul de analize dimineaţa. De asemenea, există câteva recomandări care trebuiesc luate în considerare. Spre exemplu, pacientul trebuie să nu fi mâncat nimic în dimineaţa în care se prezintă la laborator. La ultima masă nu trebuiesc consumate alimentele bogate în grăsimi şi nici dulciuri. Pentru o evaluare cât mai corectă este de evitat şi efectuarea analizelor imediat după vindecarea unei gripe, răceli sau a altor afecţiuni febrile. „Analizele se efectuează dimineaţa, fără a mânca înainte, a bea sau a fuma. Nerespectareaacestor condiţii poate influenţa într-un mod sau altul rezultatul analizelor. Efectuarea analizelor ajută clinicianul în toate etapele de diagnosticare, de la punerea unui diagnostic,monitorizarea evoluţiei unei boli, monitorizarea tratamentului medicamentos prin tatonarea dozelor, până la constatarea vindecării de o anumită boală ”, spune dr. Mihaela Stoian.
Irina Năstase
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu