Afecţiuni care ne pot compromite vacanţa de vară

Razele soarelui sunt din ce în ce mai ademenitoare. Tentaţia de a petrece cât mai mult timp la ştrand, pe malul mării sau la plajă trebuie temperată cu precauţii privind efectul negativ pe care îl are expunerea la radiaţiile ultraviolete şi cu grija de a nu ne „pricopsi” cu ciuperci de piele. Încă de la începutul secolului trecut pielea bronzată a fost simbolul sănătăţii şi al stării de bine. Bronzul este răspunsul pielii la leziunile produse de razele ultraviolete. Din păcate un bronz fără riscuri nu este posibil. Când pielea este expusă radiaţilor ultraviolete, se produce o substanţă numită „melanină” care are rolul atât de a proteja pielea, cât şi de a de a-i da culoare (bronz).
Atunci când corpul nu poate produce suficientă melanină apar binecunoscutele arsuri solare, care în termeni medicali înseamnă o reacţie inflamatorie cutanată care apare după câteva ore după expunerea îndelungată la soare. Arsurile solare se manifestă prin dureri la nivelul pielii, înroşire şi usturime şi în cazurile cele mai grave apariţia flictenelor (băşicuţe cu lichid). De asemenea, arsurile solare pot provoca dureri de cap, febră sau stări de oboseală.
Efectul razelor UV asupra pielii depinde de gradul de sensibilitate
Radiaţia ultravioletă este compusă din UV (razele ultraviolete) A, B şi C din care doar razele A (împărţită în UVA I şi UV-A II) şi zece la sută din cele UV-B ajung pe pământ, restul fiind filtrate de stratul de ozon al atmosferei. În general, arsurile de piele sunt provocate de radiaţia UV-B care poate duce chiar şi la alterarea ADN-ului, dar cel mai frecvent efect este eritemul solar (arsura acută). Persoanele care se expun la soare pot fi afectate, mai mult sau mai puţin, de razele UV, fapt care depinde de pigmentaţia fiecărui individ. Există şase feluri de fototipuri ale pielii. Astfel, persoanele care se caracterizează prin fototipul I (piele foarte albă, pistrui) nu se bronzează niciodată, dar se ard întotdeauna. Indivizii a căror piele se caracterizează prin fototipul II se bronzează cu dificultate, iar cei cu fototipul III al pielii se ard doar în unele cazuri. Există, de asemenea, persoane care nu se ard niciodată, oricât s-ar expune la razele soarelui. Acestea au fototipul pielii IV, V şi VI (negri).
Tratamentul arsurilor
Din fericire arsurile solare nu sunt ameninţătoare de viaţă, iar de cele mai multe ori persoanele care s-au expus prea mult la soare apelează la tratamentul profilactic care constă în băi reci sau aplicarea unor comprese reci, hidratarea pielii cu loţiuni calmante pe bază de aloe vera sau ungerea zonelor afectate cu iaurt. În cazul arsurilor severe, urmate de apariţia flictenelor este recomandat consultul unui medic specialist. „În cazul arsurilor solare profunde apar pe piele flictene cu lichid. Ruperea acestora poate lăsa semne permanente. De aceea persoana afectată trebuie să consulte un medic specialist, care prescrie un tratament de regenerare a pielii, pe bază de vitamina A şi E care au un aport important în regenerarea ţesuturilor pielii. Tot medicul specialist este cel care înţeapă băşicuţele cu un ac steril şi aplică un dezinfectant local.”, ne spune Carmen Stoica, medic primar dermatolog. Alte reacţii negative care apar pe termen lung, în urma expunerii excesive la soare, sunt: cancerul de piele, imunosupresia, formarea cataractei sau foto-îmbătrânirea.
Prevenirea arsurilor
Prevenţia este cea mai eficientă terapie pentru arsuri solare. În general bărbaţii sunt cei care prezintă cel mai frecvent arsuri solare la nivelul pielii din cauza protecţiei minime pe care o folosesc atunci când se expun la soare. Pentru evitarea arsurilor solare se recomandă folosirea cremelor sau loţiunilor de corp cu SPF (Factor de Protecţie Solară) adecvat tipului de piele. Produsele fotoprotectoare au rolul de a preveni arsurile solare, reducând chiar şi procesul de fotoîmbătrânire indus de radiaţiile UV. Alegerea acestor produse se face în funcţie de fototipul pielii. Cu cât factorul de protecţie este mai mare, cu atât şi protecţia este mai mare. Un alt factor care trebuie luat în considerare este intervalul orar de expunere la soare, radiaţiile UV atingând intensitatea maximă între orele 11 şi 16. „Trebuie evitată expunerea la soare în perioada când radiaţiile UV au intensitate maximă. De regulă pe timpul verii sunt recomandate hainele albe, de bumbac, chiar umede. Crema de protecţie trebuie aplicată cu 30 de minute înainte de expunerea la soare, indiferent dacă mergem la plajă sau nu şi totodată trebuie reaplicată din două în două ore. Astfel, este evitat efectul de fotoîmbătrânire şi este eliminat riscul de apariţie al cancerului de piele.”, recomandă dr. Carmen Stoica.
Atenţie de ciupercile „culese” de la ştrand
Oricât de plăcut ar fi să te răcoreşti într-o zi toridă pe marginea unui ştrand, trebuie avut în vedere riscul de a contacta ciupercile de piele. Cele mai frecvente astfel de afecţiuni ale pielii sunt micozele sau ciupercile piciorului. Contaminarea se face prin contact direct cu suprafeţele infectate: suprafaţa ştrandului, grătarul de la duş, şezlongul, etc. Unghiile devin friabile, îşi modifică culoarea şi apare hipercheratoza subunghială. Tratarea acestor afecţiuni ale unghiilor se face cu antimicotice administrate oral şi local. De asemenea, este necesară fierberea lenjeriei şi a prosoapelor, deoarece la intrarea în contact cu acestea, chiar dacă a fost tratată, ciuperca poate reapărea. „Cea mai des întâlnită ciupercă este cea a piciorului. Apariţia ei poate fi favorizată, mai ales în perioada anotimpului cald, de umezeala piciorului. Vara trebuie evitat pe cât de mult posibil pantofii închişi şi şosetele din material sintetic.”, ne spune dr. Carmen Stoica, medic primar dermatolog. Tot de la ştrand ne putem „pricopsi” cu ciupercile dermatofite, care produc boli ale pielii. Cea mai întâlnită este Tinea, care afectează toate zonele corpului de la scalp, mâini, faţă şi picioare până la zona inghinală. De altfel, pe piele mai pot apărea pete acronice albe. Acestea apar cu precădere în zonele bogate în glande sebacee cum ar fi pieptul, spatele sau gâtul. Pentru prevenirea contactării acestor ciuperci este recomandată o igienă foarte riguroasă, duşuri repetate şi folosirea şamponului pe bază de disulfură de seleniu în locul gelului de duş.

Irina Năstase