Proiectul privind inscripţionarea pe panourile de delimitare a perimetrului administrativteritorial al municipiului Hunedoara a unor denumiri istorice în limbile maghiară şi germană nu a trecut de votul consilierilor locali hunedoreni. Iniţiat de Ovidiu Hada, proiectul includea inscripţionările „Vajdahunyad” şi „Eisenmarkt” pe plăcuţele de la intrările în oraş, alături de cea de „Hunedoara”.
„În ceea ce priveşte denumirea maghiară a urbei în care locuim se pare că aceasta apare sub forma actuală pentru prima dată în secolul XVI şi ar fi legată de diferenţierea de cealaltă localitatetransilvană care purta acelaşi toponim în evul mediu, şi anume Huedin. Această localitate cu timpul va fi amintită sub forma de Banfi-Hunyad, indicând către una din familiile importante care o conduceau şi „vajda” care în limba maghiară înseamnă „voievod”, adică Vajda-Hunyad, Hunedoara voievodului. După ce Transilvania ajunge sub ocupaţia Austriacă, în documentele editate în limba germană este folosit toponimul Eisenmarkt, care nu înseamnă altceva decât Târgul Fierului ”, este menţionat în nota de fundamentare, întocmită de secretarul primăriei Hunedoara, persoană licenţiată în istorie. „Trăim în România!”, asta au spus consilierii locali când a fost supus la vot proiectul de hotărâre. „Este irelevantă această solicitare. Aş înţelege dacă vă refereaţi la numărul turiştilor străini care vizitează Castelul Corvinilor. Dar în proiectul de hotărâre se vorbeşte doar de municipiul Hunedoara. În aceste condiţii, singura oportunitate legală ar fi procentul de 20 la sută al populaţiei maghiare şi germane că trăieşte aici. Ori acest procent nu este îndeplinit”, a declarat Dan Bobouţan, consilier PSD. Nici democrat liberalii nu s-au arătat încântaţi de această iniţiativă. „Propunerea ar fi trebuit să vină de la colegii noştri maghiari, nu de la domnul primar. Probabil domnul Hada are probleme în partid şi se orientează spre o altă formaţiune”, a declarat, zâmbind, Ladislau Farcaş.
„În ceea ce priveşte denumirea maghiară a urbei în care locuim se pare că aceasta apare sub forma actuală pentru prima dată în secolul XVI şi ar fi legată de diferenţierea de cealaltă localitatetransilvană care purta acelaşi toponim în evul mediu, şi anume Huedin. Această localitate cu timpul va fi amintită sub forma de Banfi-Hunyad, indicând către una din familiile importante care o conduceau şi „vajda” care în limba maghiară înseamnă „voievod”, adică Vajda-Hunyad, Hunedoara voievodului. După ce Transilvania ajunge sub ocupaţia Austriacă, în documentele editate în limba germană este folosit toponimul Eisenmarkt, care nu înseamnă altceva decât Târgul Fierului ”, este menţionat în nota de fundamentare, întocmită de secretarul primăriei Hunedoara, persoană licenţiată în istorie. „Trăim în România!”, asta au spus consilierii locali când a fost supus la vot proiectul de hotărâre. „Este irelevantă această solicitare. Aş înţelege dacă vă refereaţi la numărul turiştilor străini care vizitează Castelul Corvinilor. Dar în proiectul de hotărâre se vorbeşte doar de municipiul Hunedoara. În aceste condiţii, singura oportunitate legală ar fi procentul de 20 la sută al populaţiei maghiare şi germane că trăieşte aici. Ori acest procent nu este îndeplinit”, a declarat Dan Bobouţan, consilier PSD. Nici democrat liberalii nu s-au arătat încântaţi de această iniţiativă. „Propunerea ar fi trebuit să vină de la colegii noştri maghiari, nu de la domnul primar. Probabil domnul Hada are probleme în partid şi se orientează spre o altă formaţiune”, a declarat, zâmbind, Ladislau Farcaş.
Dezaprobată înainte de a fi discutată
Cu puţin timp înainte de începerea şedinţei Consiliului Locale, câţiva hunedoreni au amplasat pe gardul clădirii din faţa Primăriei un banner prin care criticau iniţiativa primarului. „Plăcuţe bilingve la uşile voastre nu la poarta cetăţii noastre”, era inscripţionat pe pânza agăţată de gard. Pentru a fi adoptată, hotărârea avea nevoie de votul pro a două treimi dintre consilieri. Deoarece trei s-au opus, iar zece consilieri s-au abţinut de la vot, iniţiativa primarului Ovidiu Hada nu a fost aprobată. „Nu înţeleg de ce au făcut acest lucru. Nu consider că era vreo discriminare, ci din contră, cred că aceste informaţii îi ajutau pe turiştii maghiari şi germani să se descurce mai uşor la noi în oraş”, a decralarat Ovidiu Hada. De aceeaşi părere este şi directorul Castelului Corvinilor, Nicolae Cerişer, care a afirmat că, din totalul turiştilor străini care vizitează monumentului, jumătate sunt maghiari. „Nu mă aşteptam ca acest proiect să nu primească aprobarea consilierilor. Consider că inscripţionarea în trei limbi era eficientă şi civilizată. O astfel de informare se practică în toate zonele istorice, acolo unde există monumente de importanţă naţională”, a declarat Nicolae Cerişer.
Cu puţin timp înainte de începerea şedinţei Consiliului Locale, câţiva hunedoreni au amplasat pe gardul clădirii din faţa Primăriei un banner prin care criticau iniţiativa primarului. „Plăcuţe bilingve la uşile voastre nu la poarta cetăţii noastre”, era inscripţionat pe pânza agăţată de gard. Pentru a fi adoptată, hotărârea avea nevoie de votul pro a două treimi dintre consilieri. Deoarece trei s-au opus, iar zece consilieri s-au abţinut de la vot, iniţiativa primarului Ovidiu Hada nu a fost aprobată. „Nu înţeleg de ce au făcut acest lucru. Nu consider că era vreo discriminare, ci din contră, cred că aceste informaţii îi ajutau pe turiştii maghiari şi germani să se descurce mai uşor la noi în oraş”, a decralarat Ovidiu Hada. De aceeaşi părere este şi directorul Castelului Corvinilor, Nicolae Cerişer, care a afirmat că, din totalul turiştilor străini care vizitează monumentului, jumătate sunt maghiari. „Nu mă aşteptam ca acest proiect să nu primească aprobarea consilierilor. Consider că inscripţionarea în trei limbi era eficientă şi civilizată. O astfel de informare se practică în toate zonele istorice, acolo unde există monumente de importanţă naţională”, a declarat Nicolae Cerişer.
Andreea Lazăr
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu