După 33 de ani de la ultimul cutremur major specialiştii se aşteaptă la un alt seism

Autorităţile judeţene sunt pregătite să facă faţă situaţiilor apărute în cazul unui cutremur major, deşi judeţul Hunedoara nu se află într-o zonă cu risc seismic. Cel puţin aşa rezultă din “Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” elaborat de către instituţiile abilitate la nivelul judeţului Hunedoara.

Acest plan care cuprinde capitole privitoare la toate situaţiile de urgenţă, prevede şi măsurile care trebuie luate în cazul producerii unui cutremur. Planul a fost aprobat în cadrul “Comitetului
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, organism aflat sub autoritatea prefectului, din care fac parte toate instituţiile care trebuie să intervină în cazul producerii unei asemenea calamităţi naturale. Comitetul se reuneşte de două ori pe an sau de fiecare dată când este nevoie.

ISU Hunedoara este pregătit să intervină

Un rol important în cadrul acţinilor de intervenţie în cazul producerii unui cutremur revine Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara (ISU) care dispune de personalul
calificat şi de dotările tehnice necesare pentru astfel de intervenţii. “Suntem pregătiţi şi pentru intervenţii în astfel de cazuri. Dispunem de perne pneumatice care pot ridica dărâmături
de până la patru tone. Avem maşini pentru transportul de apă potabilă şi coordonăm serviciile de descarcerare şi transport al răniţilor”, a declarat maiorul Viorel Demean (foto), şeful ISU Hunedoara. Pentru a limita efectele unui potenţial cutremur ISU desfăşoară periodic exerciţii aplicative de
intervenţie şi evacuare a clădirilor vulnerabile precum şcoli, spitale sau instituţii publice. Autorităţile române nu vor fi lăsate să facă faţă singure în asemenea situaţii. Potrivit prevederilor Tratatului de la Lisabona care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009, ţările europene
îşi vor acorda ajutor reciproc în cazul unei catastrofe naturale.

Au trecut 33 de ani

În ultimul timp specialişti precum Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti sau Mircea Radulian, directorul ştiinţific al
Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP) afirmă că trebuie să ne aşteptăm la un cutremur major în perioada următoare. Aceştia arată că în România s-ar putea produce un
cutremur cu magnitudinea mai mare de 7,2 grade Richter, cât a înregistrat cel din 1977. Opiniile lor sunt însă contrazise de către Gheorghe Mărmureanu, directorul INFP, care susţine că în
Vrancea nu va avea loc în viitorul apropiat un cutremur de proporţii. Cu toate acestea, în ultimele două săptămâni au avut loc în zona Vrancea 15 cutremure cu magnitudini cuprinse
între două şi patru grade pe Scara Richter. Seismologii susţin că în România cutremurele de magnitudine mare (peste 7 grade) se produc cu o periodicitate de 30 - 40 de ani. Ultimele trei
seisme majore despre care există informaţii s-au produs în anii 1908, 1940 şi 1977. Cutremure ceva mai mici au fost şi în 1986, 1990 şi 2004. În memoria contemporanilor se păstrează
încă amintirea seismului din 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade pe Scara Richter care a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti. La
nivelul întregii ţări s-au înregistrat 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în capitală unde peste 33 de clădiri şi
blocuri mari s-au prăbuşit.

Activitatea seismică s-a intensificat
Activitatea intensă telurică din zona vrânceană se încadrează în frecvenţa mişcărilor tectonice înregistrate în ultima vreme la nivel global. În afara cutremurului din Haiti care a avut loc în luna ianuarie, soldat cu peste 230.000 de morţi şi a celui din Chile din urmă cu câteva zile, unde au murit peste 800 de oameni, de la începutul anului s-au mai produs mişcări tectonice serioase în Argentina, Venezuela, Japonia şi California (lângă San Francisco), precum şi în Illinois (la nord de
Chicago). Activitatea seismică pare să se intensificat în ultimul deceniu dacă luăm în considerare topul cutremurelor soldate cu cele mai multe victime realizat de BBC. Dintre cele 38 de mişcări
devastatoare ale scoarţei terestre, 20 au avut loc începând din anul 2001.

Cătălin Rişcuţa