Băiatul cu mărţişoare

La 12 ani Beni învaţă să facă mărţişoare. Micul simbol al primăverii nu va sta însă pe pieptul mamei lui ci lângă o cruce rece undeva într-un cimitir al Devei.

Mai mulţi copii de la centrul de zi „Casa Alexandra” din Deva se pregătesc pentru 8 Martie. Printre ei un prichindel cu ochii veseli în contrast cu povestea tristă care i-a marcat pentru totdeauna viaţa.

În centrul de zi de la „Casa Alexandra” sunt aduşi zilnic 12 copii a căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, au situaţii materiale dificile sau provin din familii dezorganizate. Imediat după
terminarea programului şcolar, copiii sunt preluaţi de profesorul de serviciu de la centrul de zi şi duşi la masă. La întoarcere ei îşi fac temele sub supravegherea specialistului şi a voluntarilor.
Un caz special este cel al lui Beniamin Covaci, un puşti de 12 ani şi al surorii sale Ema, în vârstă de nouă ani. Băiatul învaţă la Şcoala Generală numărul 3- Colegiul Tehnic „Transilvania”.
După moartea mamei lor, cei doi fraţi au rămas în grija bunicilor.

Viaţa marcată de un şofer inconştient

Cei doi copii vin la centrul de zi încă de acum trei ani, de când mama lor a fost ucisă de o maşină. Tatăl celor doi copii este plecat în străinătate şi ia legătura cu ei foarte rar. „Când a fost omorâtă, mama mătura şoseaua, acolo în Micro 15. Au călcat-o pe cap cu maşina. Erau două maşini care au făcut întrecere pe şosea. Degeaba au plătit moşu şi buni un avocat cu 20 de milioane, nu a reuşit să facă nimic. Am aflat de moartea mamei din ziare. Mătuşa mea m-a minţit, mi-a spus că mama a plecat la cules de prune. Când am văzut ziarele am întrebat-o şi abia atunci mi-a spus adevărul. După ce a fost lovită a rostit două vorbe după care a intrat în comă. ”, spune cu amărăciune Beni. Despre mama sa copilul nu îşi aminteşte mare lucru. Singura amintire este legată de momentul în care au făcut fotografii împreună. „Era tare frumoasă atunci”, adaugă copilul.

Beni este un copil isteţ şi plin de iniţiativă

În tot acest timp Ema stă retrasă şi ascultă istoria lor tristă rostită de fratele său. De la amintirile neplăcute Beni trece rapid la discuţiile legate de confecţionarea felicitărilor şi a mărţişoarelor. Spune cu mândrie că le va duce învăţătoarei. Îi place la nebunie să participe la această activitate. „Beni este un copil extraordinar, plin de iniţiativă. Îi plac muzica şi dansul, însă nu are posibilitatea să se perfecţioneze în acest domeniu. Compune cântece. Întro zi a venit la mine şi mi-a spus <> . Are un accent
perfect pentru limba franceză şi dacă va fi ajutat cred că ar putea excela în domeniu. Îmi amintesc de o scenetă de teatru la care au participat toţii copiii din centru. Alături de alţi copii şi Beni a uitat replica pe care o avea de spus. A fost singurul care a ştiut să improvizeze”,
spune sociologul Felicia Groza, care se ocupă de centrul de zi. Pentru acest băieţel viitorul nu este prea senin.”Nu ştiu dacă voi putea să merg la liceu, pentru că va trebui să îi ajut pe bunicii mei şi să am grijă de sora mea”, spune Beni.

Maria Bulz