Sunt sau nu sunt necesare măsurile dure pe care Guvernul României este obligat să le ia pentru depăşirea crizei economice mondiale? La această întrebare căutăm răspuns împreună cu subprefectul judeţului Hunedoara Dorin Oliviu Gligor.
Î: Guvernul este în situaţia ingrată de a aplica măsuri economice extrem de dure pentru o anumită parte a populaţiei. Puteau fi evitate măsurile radicale şi negociate unele mai blânde cu FMI?
R: Cred că a ajuns cuţitul la os şi trebuie găsite soluţii pentru ieşirea din criză. Deocamdată există numeroase incertitudini privind aceste soluţii pentru că sunt şi factori externi de care depinde economia României. Acordul cu FMI este doar unul dintre aceştia. Singura certitudine este, din păcate, situaţia grea în care se află economia. Recesiunea economică nu ne mai permite să susţinem un sistem birocratic numeros. Sistemul trebuie reformat iar banii publici trebuie să fie canalizaţi spre economie şi nu spre salarii. Numai aşa putem să repornim economia, singura capabilă să creeze locuri de muncă şi să susţină cu taxe şi impozite bugetul naţional.
Î: Condiţiile impuse de FMI pentru acordarea ajutorului financiar pot să arunce ţara în haos?
R: În primul rând trebuie să precizăm că nu este vorba despre un ajutor ci despre un credit, Ca orice banca FMI îşi ia toate măsurile ca să se asigure că România va fi capabilă să returneze banii. Există mitul că unde intervine FMI se declanşează un dezastru. Nimic mai fals! Lucrurile sunt de obicei invers, acolo unde există un dezastru intervine FMI. Dacă economia României ar fi funcţionat nu am fi avut nevoie de banii de la FMI şi nici nu ar fi trebuit să aplicăm măsurile, de altfel corecte din punct de vedere economic, pe care ni le impun reprezentanţii Fondului. Esenţial este ca banii pe care-i vom obţine din împrumutul de la FMI şi de la alte organisme financiare din Europa să-i cheltuim eficient. Fondurile trebuie investite în aşa fel încât să sprijinim economia. Numai aşa putem ieşi din criză, şi implicit în momentul în care vom avea din nou o creştere economică va creşte şi nivelul veniturilor populaţiei.
Î: După măsurile anticriză luate de guvernul Boc există riscul să înlocuim criza economică cu o profundă criză socială.
R: După 20 de ani trebuie făcută o reformă a statului. Este păcat că a trebuit să ajungem în situaţia asta pentru a conştientiza că bugetul României nu mai poate suporta plata unui aparat de stat supradimensionat. Criza vine de 20 de ani, dar acum a ajuns la apogeu. Pe fondul scăderii economiei am ajuns la concluzia că fără reformarea sistemului nu mai avem de unde să susţinem salariile bugetarilor. În aceste condiţii mulţi politicieni caută să-şi facă în continuare capital politic, profitând de conjunctura grea în care se află acum Guvernul. Eu spun că întreaga clasă politică se face vinovată de situaţia actuală, pentru că s-au perpetuat timp de 20 de ani aceleaşi practici antieconomice şi ineficiente. În situaţia în care se află România nu cred că este oportună acum „vânătoarea” capitalului politic profitând de criza economică şi de implicita criză socială. Ar trebui ca în faţa greutăţilor să ne solidarizăm. Să punem în practică mult trâmbiţata „reconciliere naţională” de care toată lumea vorbea în campania electorală. Avem nevoie de un dialog calm, în care fiecare parte, putere, opoziţie, parteneri sociali să vină cu soluţii constructive.
Î: Este clasa politică din România suficient de matură să treacă peste acestă criză?
R: În mod normal ar trebui să fie. Până acum nu am auzit soluţii alternative la cele luate de Guvern. Clasa politică şi-a exprimat doar criticile. A desfinţat măsurile anticriză fără să pună nimic în loc. Sunt de acord că anumite măsuri sunt foarte dure. Dar interpretez reacţia distructivă a unor politicieni ca pe un gest pripit. Este ca şi atunci când afli că ai o boală foarte gravă. Intri în panică, nu ştii cum să reacţionezi, după care depăşeşti primul şoc şi cauţi soluţii să treci peste momentul dificil. Sper ca întreaga clasă politică să treacă peste şocul iniţial şi să analizeze responsabil şi eficient măsurile economice care vor trebui aplicate în perioada imediat următoare. Avem nevoie de o dezbatere calmă şi raţională nu de mitinguri şi mai grav, de adâncirea crizei în plan politic printr-o demisie a executivului.
Î: Toate ţările Europei au fost afectate de criză, dar în afară de Grecia nu s-au înregistrat manifestaţii sociale de amploare. Vă aşteptaţi în România şi implicit în judeţul Hunedoara la mitinguri şi greve?
R: În ţările din Europa lumea a înţeles că nu guvernele sunt vinovate pentru criza economică mondială. Spiritul de solidaritate funcţionează mai bine în ţările europene şi probabil că acolo au fost luate măsuri de prevenire a efectelor catastrofale din timp. Toate măsurile populiste luate de guvernul Tăriceanu înaintea alegerilor din 2008 se întorc acum împotriva noastră. Dacă vă aduceţi aminte, Traian Băsescu nu a vrut atunci să promulge legea majorării pensiilor pentru că executivul din aceea perioadă nu a identificat sursele de finanţare. Răspunsul lui Tăriceanu şi a ministrului de finanţe Varujan Vosganian a fost că pensiile pot fi majorate pe baza creşterii economice prognozate şi că fondul de pensii va fi suplimentat cu bani din bugetul naţional. Acum situaţia este diametral opusă. Economia este în recesiune, fondul de pensii nu mai poate fi suplimentat în lipsa unei creşteri economice. România ar trebui să se împrumute pentru acoperirea deficitului din fondul de pensii. Pot să dau multe exemple de acest gen. În ţările din Europa criza a fost mult mai bine aşteptată şi măsurile pentru diminuarea costurilor sociale au fost luate din timp.
Î: Reducerea costurilor se va regăsi doar în scăderea veniturilor bugetarilor şi a pensiilor?
R: În mod normal nu ar trebui să fie aşa. Trebuie să eliminăm toate cheltuielile ineficiente. Şi aş vrea să dau un singur exemplu, de lângă noi. Cu ocazia Zilei Europei, Consiliul Judeţean Hunedoara a organizat o excursie la Bruxelles. Au fost peste 40 de persoane iar banii pentru cazare şi diurnă au fost plătiţi din bugetul public. Cred că în condiţiile economice actuale este mai mult decât o risipă, este o inconştienţă, plimbarea fără nici un rost a câtorva zeci de persoane practic în excursie la Bruxelles. Şi exemplele pot continua. Până nu vom înţelege că măsurile anticriză ar trebui să conste în primul rand din cheltuirea eficientă a banului public, dirijat spre nevoile reale ale comunităţii orice dezbatere despre ieşirea din criză este pur populistă.
A consemnat Irina Năstase
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu