O brăţară dacică din argint aurit asemănătoare celor descoperite în Munţii Orăştiei şi traficate de braconierii de artefacte, este expusă la Viena. O vizită la unul dintre cele mai importante muzee europene, Kunsthistorische Museum (Muzeul de Artă), poate stârni o veritabilă surpriză pentru turistul român, care descoperă, printre obiecte valoroase strânse din toată lumea şi unele dintre cele mai importante tezaure găsite vreodată pe teritoriul României.
Muzeul vienez cuprinde bogate colecţii de obiecte egiptene, mesopotamiene, greceşti, etrusce sau romane. Prin noianul de arme, podoabe, obiecte de cult şi opere de artă, realizate din ceramică, bronz, argint, argint aurit, aur sau pietre preţioase, vizitatorul distinge şi câteva piese cu o imagine familiară.
Brăţara de la Orăştie, printre podoabe egiptene şi greceşti
Astfel, într-una dintre vitrine sunt expuse obiecte de origine dacică, precum colane, fibule, brăţări, cercei, inele, confecţionate din argint şi argint aurit. Podoabele au fost găsite în secolele XVIII – XIX, pe teritoriul Banatului şi Transilvaniei, mai ales în zona munţilor Şureanu. Printre ele se află piese găsite la Moroda (judeţul Arad), Someşul Cald (judeţul Cluj), Marca şi Moigrad (judeţul Sălaj) sau Feldioara (judeţul Braşov). Cea mai mare parte a exponatelor reprezintă un tezaur compus din 12 piese de argint descoperite în localitatea Cioara (astăzi Sălişte, judeşul Alba), nu departe de Orăştie. Printre acestea se află şi o plăcuţă unicat, confecţionată din argint aurit, ornamentată cu figuri umane angrenate într-un dans şi motive vegetale. Alături de acest tezaur, demnă de remarcat este
şi o brăţară descoperită la Orăştie, făurită din argint aurit, multispiralată, cu capetele decorate asemănător celor descoperite în preajma cetăţilor dacice.
şi o brăţară descoperită la Orăştie, făurită din argint aurit, multispiralată, cu capetele decorate asemănător celor descoperite în preajma cetăţilor dacice.
De la Șimleu Silvaniei la Viena
Unul dintre cele mai impresionante tezaure de aur descoperite în Transilvania este cel de la Şimleu Silvaniei (judeţul Sălaj), găsit întâmplător de doi copii la 3 august 1797. El este format din 17 medalioane (dintre care trei sunt astăzi dispărute), confecţionate din
monede romane târzii, un colier cu 52 de pandantive atârnate, 24 de inele din tablă de aur, două pandantive mari dintre care unul sub formă de disc, un inel şi un fragment de brăţară. Pisele sunt incrustate cu pietre preţioase. O altă parte a tezaurului a fost descoperită după aproape un secol, la 20 aprilie 1889 şi se găseşte în prezent la Muzeul Naţional din Budapesta. În componenţa sa intră o fibulă decorată cu onix, alte zece perechi de fibule din argint aurit, două brăţări, un inel şi trei boluri din aur, fragmente de bijuterii. Cele două părţi ale tezaurului cântăresc în total opt kilograme. Piesele ar fi putut aparţine unei căpetenii gepide şi dovedesc legăturile stabilite între populaţiile migratoare de origine germanică şi romani în perioada târzie a imperiului.
monede romane târzii, un colier cu 52 de pandantive atârnate, 24 de inele din tablă de aur, două pandantive mari dintre care unul sub formă de disc, un inel şi un fragment de brăţară. Pisele sunt incrustate cu pietre preţioase. O altă parte a tezaurului a fost descoperită după aproape un secol, la 20 aprilie 1889 şi se găseşte în prezent la Muzeul Naţional din Budapesta. În componenţa sa intră o fibulă decorată cu onix, alte zece perechi de fibule din argint aurit, două brăţări, un inel şi trei boluri din aur, fragmente de bijuterii. Cele două părţi ale tezaurului cântăresc în total opt kilograme. Piesele ar fi putut aparţine unei căpetenii gepide şi dovedesc legăturile stabilite între populaţiile migratoare de origine germanică şi romani în perioada târzie a imperiului.
Un tezaur plasat la loc de cinste
Cel mai important tezaur descoperit în Banat, la Sânnicolau Mare se află tot la muzeul vienez. Tezaurul datează din evul mediu timpuriu şi cuprinde 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme. Valoroasa descoperire a fost făcută la 3 iulie 1799, de ţăranul Nera Vuin care săpa o groapă în curtea casei. După recuperarea sa, comoara a intrat în colecţia Casei Imperiale. Obiectele care compun tezaurul sunt eterogene ca formă şi mod de realizare, fiind confecţionate din aur de o mare puritate. Piesele sunt ulcioare, pocale, boluri, farfurii, decorate cu scene de luptă sau motive zoomorfe. Potrivit analizelor stilistice obiectele sunt de factură bizantină, iar istoricii consideră că piesele au fost acumulate în timp, între secolele VI şi VIII. Specialiştii susţin că ele au fost dăruite căpeteniilor unor populaţii migratoare precum proto-bulgarii, pecenegii sau, cel mai probabil, avarii. Tezaurul nu a fost expus niciodată în România, iar conducerea Muzeului Banatului din Timişoara a făcut numeroase demersuri, până acum fără succes, pentru a obţine măcar copii ale pieselor.
Cătălin Rișcuța
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu