Copii care îşi abandonează copiii

Patru din zece hunedorence care rămân însărcinate preferă să nu dea naştere unui copil şi recurg la avort. Îngrijorător este şi numărul mare de tinere cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, care în urma unei sarcini nedorite, se văd nevoite să avorteze. De altfel, se pare că şi contracepţia este o enigmă pentru aceste tinere. Astfel, în 2009 au fost înregistrate cazuri de tinere sub 15 ani care au rămas însărcinate fiind nevoite să recurgă la avort. „Aceste tinere nu conştientizează traumele psihice şi fizice la care se expun în urma unei astfel de operaţii”, a declarat un medic pediatru, din cadrul spitalului din Deva. Deşi informaţiile despre educaţia sexuală se găsesc peste tot, numărul tinerelor hunedorence, cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani care, în urma unei sarcini nedorite, sunt nevoite să recurgă la avort este în creştere. Mai mult, statisticile arată că fetele din ziua de azi îşi încep viaţa sexuală la vârste fragede şi că multe dintre adolescentele din judeţ nu ţin cont de măsurile contraceptive
pe care le au la dispoziţie şi riscă să treacă prin trauma unui avort în urma unui contact sexual neprotejat. Astfel, numărul hunedorencelor care au avortat în 2009 se ridică la pese o mie.
Circa zece dintre acestea au avut vârste sub 15 ani, iar alte aproximativ două sute între 15 şi 19 ani. „Am recurs la avort pentru că sunt prea tânără pentru a creşte un copil. Am doar 20 de ani şi nu îmi doresc un copil la această vârstă. S-a întâmplat să rămân însărcinată din greşeală”, povesteşte Alina, o tânără venită din Orăştie pentru a efectua o întrerupere de sarcină la Deva.

Avortul, ca metodă de contracepţie

După o astfel de experienţă, o parte dintre fete nu îşi mai doresc niciodată copii, iar cele care îi vor riscă să nu îi mai poată avea. „Mediul social din care provin aceste tinere nu este o regulă în ceea ce priveşte incidenţa acestor cazuri. Tinerele care ajung în astfel de situaţii nu pot să spună că nu au ştiut la ce riscuri se expun în cazul unui contact sexual neprotejat deoarece informaţii există peste tot. La noi în judeţ există cinci centre de planning familial în care oricine poate să beneficieze de îndrumări şi chiar tratamente contraceptive”, spune medicul Marcel Stanca.
Cazurile extreme, dar nu foarte rare, sunt cele ale tinerelor aflate încă în şcoala gimnazială, care ajung la doctor pentru întreruperi de sarcină sau devin mămici la vârste la care alte fete
încă se mai joacă cu păpuşi. „De multe ori, în aceste cazuri, tinerele mămici nu reuşesc să-şi crească copii şi îi abandonează. Adeseori ajung la nefericita concluzie că această povară este
mult prea mare pentru ele”, spune doctorul.

Metode empirice de a scăpa de copii

Cel mai mare pericol pentru femeile însărcinate este provocarea avortului prin aşa-numitele metode empirice. Este greu de crezut că şi acum, când avortul este legal, se petrece acest lucru. „Sunt femei însărcinate care ajung la medic cu tot felul de infecţii provocate de încercările
de a scăpa de o sarcină nedorită. De obicei acest lucru ţine de gradul lor de educaţie. Ele încearcă să scape de sarcină cu ajutorul sondelor urinare, îşi introduc tije sau andrele. Altele îşi introduc
în uter săpun sau vin roşu”, povesteşte un medic ginecolog hunedorean.
Desigur acestea nu sunt toate metodele încercate. Din disperare, persoanele în cauză recurg la tratamente cu frunze de muşcată sau de lămâie implantate în vagin. Altele încearcă să
scape de sarcină prin băi fierbinţi. „Cu toate acestea, la 1.000 de nou-născuţi aproximativ 1.200 de sarcini sunt întrerupte, iar aceste date sunt cele centralizate în clinicile şi spitalele de stat.
Numărul real al avorturilor este, însă, mult mai mare, deoarece multe tinere recurg la întreruperi de sarcină în cabinete particulare, iar aceste date sunt confidenţiale”, a conchis medicul Romeo Stănescu.

Andreea Lazăr