A fost cel mai conştiincios etnomuzicolog român contemporan. Un nume de rezobnanţă în istoria muzicii naţionale şi internaţionale, Emilia Comişel, s-a dus în lumea celor drepţi, la vârsta de 97 de ani. Duminică, 18 aprilie, cercetătoarea a plecat de pe această lume, dar a lăsat românilor o zestre inestimabilă. Născută la data de 28 februarie 1913, într-o familie cu şase copii şi cu deosebit respect pentru lumea sunetelor, Emilia Comişel este fiinca renumitului institutor, dirijor şi profesor de muzică Gheorghe Comişel, alături de care şi-a început studiile muzicale, care mai apoi au fost continuate la Liceul de fete „Despina Doamna” din Ploieşti.
La Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, i-au fost profesori maeştri ai muzicii şi pedagogiei muzicale naţionale: Ioan D. Chirescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, George Breazul, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Ştefan Popescu şi Paul Jelescu.
La Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, i-au fost profesori maeştri ai muzicii şi pedagogiei muzicale naţionale: Ioan D. Chirescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, George Breazul, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin, Ştefan Popescu şi Paul Jelescu.
A iubit pădurenii
Culegerile de folclor, studiile ei ştiinţifice sau lucrările didactice sunt recunoscute şi apreciate în întraga lume. Emilia Comişel şi-a dedicate întraga viaţă cercetărilor din domeniul folclorului românesc, a cules zeci de mii de melodii, iar ţinutul pădurenilor a fost una din temele preferate pentru cercetările ei. Peste 150 de melodii pădureneşti au avut cinstea de a fi publicate în diferite culegeri de specialitate în cei peste 30 de ani în care Emilia a fost profesor la catedra de folclor a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Culegerile de folclor, studiile ei ştiinţifice sau lucrările didactice sunt recunoscute şi apreciate în întraga lume. Emilia Comişel şi-a dedicate întraga viaţă cercetărilor din domeniul folclorului românesc, a cules zeci de mii de melodii, iar ţinutul pădurenilor a fost una din temele preferate pentru cercetările ei. Peste 150 de melodii pădureneşti au avut cinstea de a fi publicate în diferite culegeri de specialitate în cei peste 30 de ani în care Emilia a fost profesor la catedra de folclor a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
În atenţia întregii lumi
Activitatea ei a fost răsplătită cu premiul Academiei Române şi a reuşit să smulgă Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Emilia Comişel s-a ocupat de publicarea operelor complete şi a unei monografii dedicate mentorului său, etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, cu care colabora încă din vremea studenţiei. Pe plan international cercetătoarea a fost aleasă ca membru în Consiliul Internaţional de Folclor Muzical la Londra, a făcut parte din Societatea Internaţională de Muzicologie din Elveţia şi Societatea Internaţională de Antropologie din Paris.
Activitatea ei a fost răsplătită cu premiul Academiei Române şi a reuşit să smulgă Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Emilia Comişel s-a ocupat de publicarea operelor complete şi a unei monografii dedicate mentorului său, etnomuzicologului Constantin Brăiloiu, cu care colabora încă din vremea studenţiei. Pe plan international cercetătoarea a fost aleasă ca membru în Consiliul Internaţional de Folclor Muzical la Londra, a făcut parte din Societatea Internaţională de Muzicologie din Elveţia şi Societatea Internaţională de Antropologie din Paris.
Ce spun artiştii hunedoreni
„Emilia Comişel a fost o nestemată pentru folclorul românesc. A iubit tradiţia românească şi a sprijinit mereu tinerele talente. A trăit, văzut şi cercetat viaţa şi tradiţiile, aşa cum nimeni altu nu a făut-o până acum. Va rămâne mereu un mesager al românilor prin lucrările ei etnografice şi culegerile folclorice. Eu am cunoscut-o pe Emilia Comişel în 1980 la etapanaţională a festivalului – concurs <>, unde mi-a acordat nota maximă şi mi-a spus: << Într-o zi vei ajunge profesor de muzică folclorică…>>. Nu am crezut-o, dar s-aadeverit şi de 30 de ani sunt la catedra de canto-popular ”, a afirmat Ica Pop, profesor de canto–muzică populară, la Şcoala Populară de Arte din Deva. Dumnezeu să îi lumineze calea şi să o primească în rândul îngerilor!
„Emilia Comişel a fost o nestemată pentru folclorul românesc. A iubit tradiţia românească şi a sprijinit mereu tinerele talente. A trăit, văzut şi cercetat viaţa şi tradiţiile, aşa cum nimeni altu nu a făut-o până acum. Va rămâne mereu un mesager al românilor prin lucrările ei etnografice şi culegerile folclorice. Eu am cunoscut-o pe Emilia Comişel în 1980 la etapanaţională a festivalului – concurs <
Georgiana Giurgiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu