Ca semn al deosebitului respect pe care-l poartă trecutului glorios al patriei şi poporului român reprezentantul hunilor moderni în Guvern, Ministrul Culturii Kelemen Hunor a efectuat o vizită de lucru în judeţul Hunedoara. În periplu său pe pămînturile hunedorene, tovarăşul Kelemen Hunor a fost însoţit de marele conducător al Consiliului Judeţean, înaltul lider liberal, cel mai iubit cioban al judeţului tovarăşul Mircea Moloţ şi de reprezentantul puterii de stat în teritoriu, ultimul hun de pe meleagurile vechii dacii, tovarăşul prefect Deszi Atilla. Din agenda minister elvtarsului (tovarăş în limba maghiară – n.red) Kelemen Hunor, pe lângă discuţiile cu caracter administrativ, au fost cuprinse şi o serie de vizite la numeroasele situri arheologice din judeţ. Printre acestea sau numărat Cetatea de la Orăştie, Cetatea de la Sarmisegetuza, Cetatea Devei şi Castelul Corvinilor de la Hunedoara. Despre starea de conservare a importantelor situri arheologice din judeţul nostru, tovarăşul Kelemen Hunor şi-a exprimat cu regret dezaprobarea în special faţă de surparea zidului Cetăţii de la Orăştie. Drept pentru care înaltul demnitar a înfierat cu mânie proletară activitatea unor elemente din judeţ care nu fac cinste organizaţiilor de partid în care au fost primiţi. „Tovarăşi şi prieteni, nu este posibil ca după zece ani de la restaurarea cetăţii, zidurile acesteia să se surpe. Organele competente cercetează şi vor continua cercetările corespunzătoare pentru a stabilii cauzele şi vinovaţii acestor acte cu un caracter de tip fascist provocatoare de distrugere. Vom acţiona conform constituţiei şi în conformitate cu legile ţării să apărăm bunurile întregului judeţ!”, a ţinut să precizeze tovarăşul Kelemen Hunor. Surse din apropierea ministrului susţin că este aşteptată şi autocritica autorităţilor judeţene. Totodată elvtasul ministru a promis că va aloca banii necesari pentru dezvoltarea temeinică a acestei zone. În prezent în visteria ţării se află sume prea mici pentru buna administraţie a acestor situri arheologice, de o impotanţă majoră pentru paria noastră. Tovarăşul Kelemn Hunor a subliniat şi faptul că va întocmii demersurile necesare, alături de colegii aflaţi la conducere, în special tovarăşul Laszlo Borbely pentru trecerea acestor situri în administraţia mai marilor judeţului. „Voi face demersurile necesare pentru ca tovarăşul Viorel Panţuru... să-mi fie cu iertare, tovarăşul Mircea Moloţ să poată face tot ce-i stă în putinţă pentru aplicarea consecventă a principilor democrat sociale a normelor eticii şi dezvoltării acestei regiuni. Din teritoriu se poate face o mai bună administrare a tot ce este bun şi demn în construirea scoialismului.”, a adăugat tăvarăşul Kelemen Hunor. Tovarăşul ministru a subliniat faptul că actuala economie a ţării se află într-un moment de cotitură, iar visteria este mai mult goală, deşi este necesară suma de 300 de milioane de euro pentru administrarea optimă a patrimoniului Republici. Pe pământurile româneşti există aproape 30.000 de situri arheologice care necesită intervenţii imediate, pentru a putea fi exploatate turistic la adevărata lor capacitate. Dat fiind acestea tovarăşul ministru a promis că va convoca adunarea poporului şi va discuta metodele prin care aceste lipsuri să fie înlăturate. Una din soluţile pentru înlăturarea acestei probleme ar fi impunerea unor noi cotizaţii, cum ar fi contribuţia pentru jocurile de noroc. Astfel Loteria Română precum şi toţi proprietarii de cazinouri vor contribui cu un procent de doi la sută din încasările proprii la visteria patriei. Cotizaţiile vor fi direcţionate spre administrarea optimă de către ministerul culturii. Banii vor fi alocaţi cinematografiei şi fondul cultural. „Trebuie să găsim neghina şi putregaiul din pădure, să păzim copacii tineri. Poporul nostru este unul în care tineretul are un rol de seamă. El a realizat tot ce am obţinut în dezvoltarea socialismului, a patriei noastre. Ei sunt eroi care trebuie să-şi aibă locul în film, în teatru, în poezie şi în artă, în literatură şi în toate domenile artei.”, a adăugat elvtarsul ministru, Kelemen Hunor, dezvăluind astfel noua viziune revoluţionară a artei noi din România.
Ministerul Culturii va arăta mare interes şi în răscumpărarea obiectelor care constituie patrimoniul mobil al ţării noastre, cum ar fi de pildă brăţările dacice. O altă preocupare a tovarăşilor care reprezintă Ministerul culturii este înlăturarea braconajului arheologic. „Cu toate insistenţele depuse de-a lungul timpului de organele politice de partid, de consiliul popular şi de organele de ordine, aceste grupuri de elemente huliganice şi prădătoare au continuat să-şi intensifice activitatea de sustragere a obiectelor care aparţin de drept poporului român. Obiectele de patrimoniu furate din munţii Orăştiei vor fi readuse pe pământurile patriei noastre, chiar dacă preţul plătit pentru acestea va însemna noi cotizaţii din partea cetăţenilor acestei ţări. Dragi prieteni, trebuie să înţelegem că istoria acestui neam este una de seamă şi trebuie să cotizăm cu toţii la conservarea acesteia. Din datele de care se dispune până în prezent se poate declara cu deplină certitudine că aceste activităţi de hoţie şi care au un caracter terorist şi atinaţional au încetat în ultimaperioadă, datorită bunei îndepliniri a obligaţiunilor pe care organele de ordine o au.”, a precizat elvtarsul ministru Kelemen Hunor. Tot pe această cale tovarăşul Kelemen Hunor şi-a exprimat optimismul în ceea ce priveşte reuşita acestui proiect de conservare a patrimoniului românesc, precum şi mulţumiri şi recunoştinţă către tovarăşul Deszi Attila. „Mulţumesc marelui fiu al acestui judeţ, conducătorul care încununează şirul bărbaţilor de seamă ai judeţului Hunedoara, activistul dârz şi cutezător, Deszi Attila, pentru tot interesul şi efortul pe care l-a făcut în această zi alături de mine. Dragi tovarăşi şi prieteni am încrederea că toate cele ce vor urma, vor duce cu siguranţă la o Românie prosperă şi la orânduire socială pe baza deplinei egalităţi în drepturi.”, a conchis elvtarsul Kelemen Hunor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu