Ministerul Sănătăţii pasează responsabilitatea reorganizării sistemului sanitar administraţiilor locale. În judeţul Hunedoara spitalele vor funcţiona în continuare conform structurii actuale, urmând ca primăriile care nu vor putea susţine activitatea acestora să aplice strategii de restructurare. Proiectul de ordonanţă de urgenţă lansat în dezbatere publică de către Ministerul Sănătăţii (MS) stipulează trecerea tuturor unităţilor spitaliceşti în subordinea autorităţilor publice locale, dar nu prevede nici un fel de reorganizare a unei unităţi sanitare din judeţul Hunedoara. Prin acesta spitalele sunt trecute în grija autorităţilor locale, care primesc astfel o mai mare putere de decizie, dar la pachet cu problemele de reorganizare şi eficientizare a activităţii.
Să se revizuiască primesc...
Promotorii reformei şi descentralizării din sistemul de sănătate publică pornită viforos în urmă cu câteva luni au mai pierdut din aplombul iniţial. Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ potrivit căruia majoritatea spitalelor din România urmează să treacă în subordinea autorităţilor publice locale până la 1 iulie 2010. Actul normativ are anexată şi o listă a unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale. Lista cuprinde 13 dintre cele 14 spitale din Hunedoara, cu noii sau vechii „şefi”, din punct de vedere administrativ, dar în aceeaşi structură organizatorică. Astfel, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, sanatoriile de pneumoftiziologie din Brad şi Geoagiu rămân în subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar celelalte nouă unităţi trec în administrarea consiliilor locale din Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Orăştie, Brad, Vulcan, Haţeg, Petrila şi Călan. Spitalul de psihiatrie Zam va fi administrat, ca şi până acum, de ministerul de resort. Proiectul vizează peste 85 la sută dintre unităţile sanitare aflate în sistemul public, respectiv 373 de unităţi din cele 435 de spitale din România. Ministerul Sănătăţii păstrează în propria „ogradă” 62 de unităţi sanitare de interes naţional.
Promotorii reformei şi descentralizării din sistemul de sănătate publică pornită viforos în urmă cu câteva luni au mai pierdut din aplombul iniţial. Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ potrivit căruia majoritatea spitalelor din România urmează să treacă în subordinea autorităţilor publice locale până la 1 iulie 2010. Actul normativ are anexată şi o listă a unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale. Lista cuprinde 13 dintre cele 14 spitale din Hunedoara, cu noii sau vechii „şefi”, din punct de vedere administrativ, dar în aceeaşi structură organizatorică. Astfel, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, sanatoriile de pneumoftiziologie din Brad şi Geoagiu rămân în subordinea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar celelalte nouă unităţi trec în administrarea consiliilor locale din Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Orăştie, Brad, Vulcan, Haţeg, Petrila şi Călan. Spitalul de psihiatrie Zam va fi administrat, ca şi până acum, de ministerul de resort. Proiectul vizează peste 85 la sută dintre unităţile sanitare aflate în sistemul public, respectiv 373 de unităţi din cele 435 de spitale din România. Ministerul Sănătăţii păstrează în propria „ogradă” 62 de unităţi sanitare de interes naţional.
... dar să nu se schimbe nimic
Deşi autorităţile medicale se află „în grafic” cu descentralizarea, se vede că măsura nu merge „în tandem” cu reorganizarea şi eficientizarea activităţii. Incursiunile exploratorii făcute de diverse comisii ale MS în judeţe nu s-au soldat şi cu modificări majore ale statutului unor unităţi spitaliceşti. Astfel, vizita din urmă cu două luni a secretarului de stat Raed Arafat nu a adus modificări, aşa cum s-a vehiculat, în modul de organizare a unora dintre unităţile sanitare din judeţul Hunedoara.
Situaţia este explicată de directorul coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, Dumitra Ştefan: „Ceea ce s-a dat spre dezbatere publică este doar un proiect. Nu cred că decizia finală a fost luată şi ea aparţine ministrului. În lista unităţilor spitaliceşti din judeţ nu au apărut modificări, dar este posibil să apară pentru că în acest sens au fost discuţiile cu reprezentanţii ministerului”.
Deşi autorităţile medicale se află „în grafic” cu descentralizarea, se vede că măsura nu merge „în tandem” cu reorganizarea şi eficientizarea activităţii. Incursiunile exploratorii făcute de diverse comisii ale MS în judeţe nu s-au soldat şi cu modificări majore ale statutului unor unităţi spitaliceşti. Astfel, vizita din urmă cu două luni a secretarului de stat Raed Arafat nu a adus modificări, aşa cum s-a vehiculat, în modul de organizare a unora dintre unităţile sanitare din judeţul Hunedoara.
Situaţia este explicată de directorul coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, Dumitra Ştefan: „Ceea ce s-a dat spre dezbatere publică este doar un proiect. Nu cred că decizia finală a fost luată şi ea aparţine ministrului. În lista unităţilor spitaliceşti din judeţ nu au apărut modificări, dar este posibil să apară pentru că în acest sens au fost discuţiile cu reprezentanţii ministerului”.Primarii îşi asumă noua situaţie, deşi nu ştiu la ce să se aştepte
Proiectul ministerului vine în urma constatărilor că în sistemul de sănătate publică centralizarea este excesivă, iar managerii nu dispun de o autonomie reală. De asemenea, se consideră că nu există o implicare suficientă a autorităţilor locale în problemele de sănătate. Prin măsurile de descentralizare se dă posibilitatea autorităţilor să intervină şi să ia decizii în conformitate cu interesul local pentru asigurarea serviciilor de sănătate. Teoretic, noul act normativ nu creează noi obligaţii financiare consiliilor locale care susţineau şi până acum activitatea spitalelor. Nu este prea clar ce se întâmplă dacă unităţile sanitare nu-şi vor putea asigura veniturile necesare din contractele cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătăţii „scapă” în acest fel de problema reorganizării în vederea eficientizării activităţii, sarcină care cade în grija autorităţilor locale. Edilii locali sunt dispuşi să-şi asume noul rol, chiar dacă nu realizează încă ce presupune acesta. „Ştiu că centrul de sănătate local are probleme şi nu ştiu la ce să mă aştept. Noi susţinem şi acum activitatea şi am făcut demersuri către prefect pentru a se menţine măcar partea de policlinică. Cert este că avem sau nu posibilitatea de a susţine unitatea, nu ne putem lipsi de asistenţa medicală. Va trebui să ne organizăm în aşa fel bugetul încât să putem acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii ale unităţii sanitare”, afirmă Filip Iovănesc, primarul oraşului Călan.
Proiectul ministerului vine în urma constatărilor că în sistemul de sănătate publică centralizarea este excesivă, iar managerii nu dispun de o autonomie reală. De asemenea, se consideră că nu există o implicare suficientă a autorităţilor locale în problemele de sănătate. Prin măsurile de descentralizare se dă posibilitatea autorităţilor să intervină şi să ia decizii în conformitate cu interesul local pentru asigurarea serviciilor de sănătate. Teoretic, noul act normativ nu creează noi obligaţii financiare consiliilor locale care susţineau şi până acum activitatea spitalelor. Nu este prea clar ce se întâmplă dacă unităţile sanitare nu-şi vor putea asigura veniturile necesare din contractele cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătăţii „scapă” în acest fel de problema reorganizării în vederea eficientizării activităţii, sarcină care cade în grija autorităţilor locale. Edilii locali sunt dispuşi să-şi asume noul rol, chiar dacă nu realizează încă ce presupune acesta. „Ştiu că centrul de sănătate local are probleme şi nu ştiu la ce să mă aştept. Noi susţinem şi acum activitatea şi am făcut demersuri către prefect pentru a se menţine măcar partea de policlinică. Cert este că avem sau nu posibilitatea de a susţine unitatea, nu ne putem lipsi de asistenţa medicală. Va trebui să ne organizăm în aşa fel bugetul încât să putem acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii ale unităţii sanitare”, afirmă Filip Iovănesc, primarul oraşului Călan.
Nicolae Grecu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu