Ţăranii care vin cu câteva legături de ceapă, pătrunjel sau urzici la piaţă sunt obligaţi să emită bonuri fiscale şi să prindă buruienile în evidenţele contabile, dacă o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Tăriceanu în 2008 va fi luată în serios. Potrivit unor interpretări ale actului normativ, micii producători agricoli nu vor mai putea vinde în pieţe dacă nu sunt înregistraţi la Registrul Comerţului ca Persoane Fizice Autorizate (PFA), fapt ce ar desfiinţa practic ideea de „târguială ca la piaţă”. Aseară, Ministerul Agriculturii a transmis un comunicat de presă în care spune că ţăranii nu vor fi supuşi la cazne birocratice. Efectele actului normativ emis de guvernul liberal ar fi trebuit să se producă de ieri, însă nimeni nu ştie cum să pună în practică această lege controversată şi aberantă.
Autorităţile sunt luate prin surprindere
Cu toate că actul normativ a fost emis în 2008, aplicarea lui a fost amânată cu doi ani. Intrarea în vigoare a ordonanţei a pus pe jar autorităţile, dar şi pe vânzătorii din pieţe. Nimeni nu ştie la cine se referă legea şi cum trebuie aplicată. „Noi lucrăm pe baza acestei ordonanţe încă din 2008, dar până acum nu au venit mici producători agricoli să se înregistreze doar pentru a se conforma prevederilor acestei ordonanţe. Potrivit codului comercial vânzarea în pieţe a produselor proprii de către producătorii agricoli nu este considerată activitate comercială. Ei posedă certificate de producător pe baza cărora îşi vând produsele”, declară Viorica Vălean, director la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Nici autorităţile fiscale nu şi-au îndreptat atenţia spre „pieţari”. „Nu am primit nici un fel de informări pe această temă şi nu efectuăm controale în această direcţie.”, a spus Şerban Florian, comisarul şef al Gărzii Financiare Hunedoara. „Noi nu avem nici un fel de atribuţii de control asupra aspectelor juridice şi financiare din pieţe. Pe noi ne interesează doar calitatea produselor, dacă sunt conforme standardelor cerute. Aceşti producători îşi vând produsele în baza Certificatului de producător. Aceste documente au rămas încă valabile.”, declară şi Ioan Ştefan, directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara.
Cu toate că actul normativ a fost emis în 2008, aplicarea lui a fost amânată cu doi ani. Intrarea în vigoare a ordonanţei a pus pe jar autorităţile, dar şi pe vânzătorii din pieţe. Nimeni nu ştie la cine se referă legea şi cum trebuie aplicată. „Noi lucrăm pe baza acestei ordonanţe încă din 2008, dar până acum nu au venit mici producători agricoli să se înregistreze doar pentru a se conforma prevederilor acestei ordonanţe. Potrivit codului comercial vânzarea în pieţe a produselor proprii de către producătorii agricoli nu este considerată activitate comercială. Ei posedă certificate de producător pe baza cărora îşi vând produsele”, declară Viorica Vălean, director la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Nici autorităţile fiscale nu şi-au îndreptat atenţia spre „pieţari”. „Nu am primit nici un fel de informări pe această temă şi nu efectuăm controale în această direcţie.”, a spus Şerban Florian, comisarul şef al Gărzii Financiare Hunedoara. „Noi nu avem nici un fel de atribuţii de control asupra aspectelor juridice şi financiare din pieţe. Pe noi ne interesează doar calitatea produselor, dacă sunt conforme standardelor cerute. Aceşti producători îşi vând produsele în baza Certificatului de producător. Aceste documente au rămas încă valabile.”, declară şi Ioan Ştefan, directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara.
Administraţia pieţei nu va lua nici o măsură
Administratorii pieţei din Deva spun că nu vor lua nici o măsură, ci vor aştepta „directive” de la Primărie. „În piaţă se vorbeşte de câteva zile despre aceste prevederi, dar nimeni nu ştie ce să creadă. Nu vom lua nici o măsură împotriva producătorilor agricoli pentru că nu există nici norme de aplicare a acestui act legislativ. Am solicitat şi noi lămuriri de la Serviciul Autorizări al Primăriei şi aşteptăm un răspuns. În prezent verificăm doar certificatul de producător sau pe cel de înregistrare fiscală. Nu cred că aplicarea acestor măsuri este bună pentru că dispare chiar noţiunea de piaţă, care presupune o negociere a preţului. În momentul când se discută despre acte contabile orice negociere va dispărea. Dacă vor fi reguli comerciale aceşti mici producători nu o să mai vină la piaţă pentru că nu-şi permit să se autorizeze şi să plătească pentru serviciile de contabilitate. Apoi sunt şi o serie probleme tehnice. Cum o să-şi scadă ţăranul produsele care se strică? La ce categorie vor fi încadrate mărfurile care nu sunt produse de către ţărani: toate fructele de pădure, plante precum urzicile, leurda sau busuiocul, ori florile de liliac? Noi ne bucurăm că vin producători din toată ţara, dar dacă se aplică aceste prevederi în pieţe nu vor mai fi producătorii direcţi, ci doar intermediari.”, spune Vitania Muntean, director al SC Central Market SRL, firma care administrează Piaţa Deva.
Ţăranii sunt trecuţi pe picior de egalitate cu societăţile comerciale
Ordonanţa de urgenţă nr. 44 din 25.aprilie 2008 prevede că toate persoanele care desfăşoară o activitate economică, respectiv „activitate agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate, (...) în scopul obţinerii unui profit” pot desfăşura aceste activităţi economice doar sub trei forme: individual şi independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau ca membri ai unei întreprinderi familiale. Aceste prevederi au fost interpretate în sensul că producătorii agricoli nu mai au voie să-şi vândă produsele fără certificat de Persoană Fizică Autorizată (PFA) de la Registul Comerţului şi fără a emite bonuri de la casa de marcat. Aplicarea acestui act normativ ar însemna că toţi producătorii trebuie să-şi deschidă un cont bancar, să-şi facă ştampilă şi să-şi declare în fiecare an veniturile din această activitate pentru a fi impozitate cu 16%.
Tot Uniunea Europeană este de vină?
Conform spuselor ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, s-a discutat inclusiv amânarea datei de intrare în vigoare a aplicării ordonanţei. Oficialii spun că această măsură vizează impunerea unui control financiar mai strict asupra domeniului agricol, susţinând că 70 la sută din acesta este nefiscalizat. Pe de altă parte, prevederea legislativă se aliniază politicii Uniunii Europene, potrivit căreia nici un producător agricol care nu este plătitor de taxe nu poate primi sprijin financiar. Sindicaliştii din agricultură spun că aplicarea acestui act normativ ar avea ca prim efect scoaterea micilor producători agricoli de pe piaţă, aceştia fiind nevoiţi să-şi vândă producţia intermediarilor spre beneficiul acestora şi pauperizarea ţăranului. De suferit ar avea, în mod evident şi cumpărătorii, care ar trebui să plătească preţuri mai mari pentru produse cu calitate îndoielnică. Sindicaliştii spun că ar fi necesară elaborarea unui act legislativ care să-i excepteze pe micii producători de la aceste prevederi.
Administratorii pieţei din Deva spun că nu vor lua nici o măsură, ci vor aştepta „directive” de la Primărie. „În piaţă se vorbeşte de câteva zile despre aceste prevederi, dar nimeni nu ştie ce să creadă. Nu vom lua nici o măsură împotriva producătorilor agricoli pentru că nu există nici norme de aplicare a acestui act legislativ. Am solicitat şi noi lămuriri de la Serviciul Autorizări al Primăriei şi aşteptăm un răspuns. În prezent verificăm doar certificatul de producător sau pe cel de înregistrare fiscală. Nu cred că aplicarea acestor măsuri este bună pentru că dispare chiar noţiunea de piaţă, care presupune o negociere a preţului. În momentul când se discută despre acte contabile orice negociere va dispărea. Dacă vor fi reguli comerciale aceşti mici producători nu o să mai vină la piaţă pentru că nu-şi permit să se autorizeze şi să plătească pentru serviciile de contabilitate. Apoi sunt şi o serie probleme tehnice. Cum o să-şi scadă ţăranul produsele care se strică? La ce categorie vor fi încadrate mărfurile care nu sunt produse de către ţărani: toate fructele de pădure, plante precum urzicile, leurda sau busuiocul, ori florile de liliac? Noi ne bucurăm că vin producători din toată ţara, dar dacă se aplică aceste prevederi în pieţe nu vor mai fi producătorii direcţi, ci doar intermediari.”, spune Vitania Muntean, director al SC Central Market SRL, firma care administrează Piaţa Deva.
Ţăranii sunt trecuţi pe picior de egalitate cu societăţile comerciale
Ordonanţa de urgenţă nr. 44 din 25.aprilie 2008 prevede că toate persoanele care desfăşoară o activitate economică, respectiv „activitate agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzării ori schimbului pe pieţele organizate, (...) în scopul obţinerii unui profit” pot desfăşura aceste activităţi economice doar sub trei forme: individual şi independent, ca persoane fizice autorizate, ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau ca membri ai unei întreprinderi familiale. Aceste prevederi au fost interpretate în sensul că producătorii agricoli nu mai au voie să-şi vândă produsele fără certificat de Persoană Fizică Autorizată (PFA) de la Registul Comerţului şi fără a emite bonuri de la casa de marcat. Aplicarea acestui act normativ ar însemna că toţi producătorii trebuie să-şi deschidă un cont bancar, să-şi facă ştampilă şi să-şi declare în fiecare an veniturile din această activitate pentru a fi impozitate cu 16%.
Tot Uniunea Europeană este de vină?
Conform spuselor ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, s-a discutat inclusiv amânarea datei de intrare în vigoare a aplicării ordonanţei. Oficialii spun că această măsură vizează impunerea unui control financiar mai strict asupra domeniului agricol, susţinând că 70 la sută din acesta este nefiscalizat. Pe de altă parte, prevederea legislativă se aliniază politicii Uniunii Europene, potrivit căreia nici un producător agricol care nu este plătitor de taxe nu poate primi sprijin financiar. Sindicaliştii din agricultură spun că aplicarea acestui act normativ ar avea ca prim efect scoaterea micilor producători agricoli de pe piaţă, aceştia fiind nevoiţi să-şi vândă producţia intermediarilor spre beneficiul acestora şi pauperizarea ţăranului. De suferit ar avea, în mod evident şi cumpărătorii, care ar trebui să plătească preţuri mai mari pentru produse cu calitate îndoielnică. Sindicaliştii spun că ar fi necesară elaborarea unui act legislativ care să-i excepteze pe micii producători de la aceste prevederi.
Cătălin Rişcuţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu